Paradoxul încrederii: a beneficia de pe urma unei trădări nu erodează întotdeauna încrederea
Imaginați-vă acest scenariu: două persoane își înșală partenerii una cu cealaltă și, ulterior, își părăsesc partenerii pentru a fi împreună. Ar trebui să aibă încredere unul în celălalt sau se aplică zicala „o dată trădător, mereu trădător”?
Intuiția și cercetările anterioare sugerează că oamenii decid dacă cineva este demn de încredere pe baza comportamentului din trecut și a reputației pentru trădare. Totuși, un nou studiu realizat de psihologi de la UCLA și Universitatea de Stat din Oklahoma (SUA) încearcă să explice de ce anumite persoane care trădează pot fi considerate totuși demne de încredere.
Iată paradoxul încrederii: când beneficiem de pe urma trădării cuiva, avem tendința să considerăm acea persoană ca fiind, în mod paradoxal, de încredere. Experimentele au arătat că deși subiecții tind să-i perceapă pe cei care i-au trădat pe alții drept mai puțin de încredere, atunci când trădarea le aduce un beneficiu, îi consideră pe trădători mai demni de încredere.
Studiul a fost publicat în revista Evolution and Human Behavior.
Paradoxul încrederii. Rolul conceptului de „încredere” în relații
Potrivit cercetătorilor, evaluările legate de încrederea în cineva sunt folosite pentru a lua decizii adaptative, adică decizii care ne aduc beneficii. Astfel, deși oamenii sunt atenți la reputația de trădător a cuiva, cercetătorii au prezis că factorii specifici relației și impactul trădării asupra lor vor influența percepția asupra acelei persoane.
„A lua decizii despre cine merită încredere doar pe baza faptului că acea persoană a trădat pe cineva nu este întotdeauna cea mai bună strategie”, a explicat Jaimie Krems, coautoare a studiului și profesoară de psihologie la UCLA.
„Sigur, dacă cineva îi trădează pe alții, acesta poate fi un indiciu că m-ar putea trăda și pe mine, dar nu este întotdeauna așa. De exemplu, gândește-te la acel prieten care îți dezvăluie secretele altor prieteni, dar nu și lor pe ale tale. Acea persoană îi trădează pe alții, dar îți oferă ție informații valoroase”, a adăugat Krems.
Aceasta a fost ideea centrală a cercetării: mintea umană ar trebui să fie atentă atât la reputația unei persoane pentru trădare, cât și la modul în care trădarea acelei persoane ne influențează direct.
Ce experimente au fost realizate?
Cercetătorii au conceput mai multe experimente pentru a testa dacă oamenii consideră anumite persoane mai de încredere în funcție de impactul trădării asupra lor.
Participanții au fost expuși la trei tipuri de scenarii: împărtășirea secretelor între prieteni, infidelitatea romantică și o situație de spionaj internațional, unde aceștia jucau rolul unor agenți CIA care încercau să recruteze un oficial francez.
În fiecare scenariu, subiecții evaluau persoane care adoptau unul dintre cele trei comportamente: nu trădau pe nimeni, trădau pe altcineva în beneficiul participantului sau trădau participantul în favoarea altcuiva. După ce citeau scenariile, participanții evaluau gradul de încredere în acele persoane pe o scară de la 1 la 7.
Conform intuiției, participanții au considerat mai de încredere persoanele care nu trădaseră pe nimeni și mai puțin de încredere pe cele care trădaseră. Totuși, trădătorii nu au fost percepuți la fel de negativ dacă trădarea lor le aducea beneficii participanților. Acest tipar a fost consecvent indiferent de tipul de relație, fie prietenie, relație romantică sau profesională, subliniază Phys.org.
Rezultatele confirmă ipoteza cercetătorilor că judecățile legate de încredere reflectă nu doar caracterul general al unei persoane, ci și factori specifici relației cu acea persoană.
Studiul subliniază că deși oamenii pot începe cu idealuri înalte în ceea ce privește încrederea, în practică deciziile lor sunt adesea ghidate de interese personale.
Vă recomandăm să citiți și:
Revoluție în medicină! Au fost dezvoltate primele microace imprimate 3D din lume
O singură plimbare zilnică de o oră ar putea prelungi viața cu șase ore
Consumul zilnic de ceai sau cafea ar putea reduce riscul de cancer
Singurătatea este benefică pentru sănătate, însă cu o condiție, arată un studiu