Cea mai veche șopârlă din lume și-a recâștigat locul în arborele filogenetic al reptilelor. O fosilă controversată a fost reanalizată de paleobiologi și a fost declarată cel mai vechi membru cunoscut al grupului șopârle-șerpi.
Creatura care a generat această dezbatere este cunoscută sub numele de Cryptovaranoides microlanius, ceea ce înseamnă „șopârlă ascunsă, mic măcelar”. Partea a doua a denumirii se referă la dimensiunea și dieta sa, în timp ce prima face referire la faptul că fosila a stat aproape 70 de ani într-un depozit înainte de a fi descrisă științific, menționează Science Alert.
În 2022, cercetătorii de la Universitatea din Bristol (Anglia) au studiat în sfârșit scheletul și l-au plasat în cadrul ordinului Squamata, grupul de reptile care include toate speciile de șopârle și șerpi. Datând de cel puțin 202 milioane de ani, această fosilă împinge originea grupului cu aproximativ 35 de milioane de ani în trecut.
Deși această concluzie a fost controversată, cercetătorii au considerat că analiza lor fiziologică a speciei a fost riguros realizată.
„Am fost surprinși, poate chiar șocați, ca în 2023 o altă echipă de academicieni să sugereze că Cryptovaranoides nu este o șopârlă sau o rudă a șopârlelor, ci un arhosauromorf, mai apropiat de crocodilieni și dinozauri”, afirmă paleontologul Michael Benton.
Într-un nou studiu, echipa de la Universitatea din Bristol a analizat fosila mai în detaliu pentru a le răspunde criticilor. Radiografiile, scanările CT și analizele filogenetice aduc dovezi suplimentare care susțin concluzia inițială: Cryptovaranoides este, într-adevăr, parte din Squamata, ceea ce înseamnă că acest grup datează din perioada târzie a Triasicului.
„Toate detaliile craniului, maxilarelor, dinților și oaselor membrelor confirmă că Cryptovaranoides este o șopârlă, nu un arhosauromorf. În noul nostru studiu oferim detalii despre fiecare critică formulată, precum și mai multe fotografii ale specimenului și imagini 3D din scanări, astfel încât oricine să poată verifica detaliile”, spune Benton.
Disputa include aspecte tehnice complexe, dar în noul studiu, cercetătorii de la Universitatea din Bristol răspund metodic la obiecțiile echipei rivale conduse de biologul evoluționist Chase Brownstein, de la Yale (SUA).
Ei încep prin a semnala erorile majore făcute de echipa rivală în observațiile asupra fosilei. Anumite trăsături ale membrelor și craniului, care sugerează o apartenență la Squamata, au fost aparent ignorate de Brownstein și colegii săi, iar echipa de la Universitatea din Bristol le evidențiază cu imagini noi. Urmează o listă de caracteristici osoase care susțin clasificarea lor inițială.
Cea mai puternică dovadă vine însă dintr-o analiză filogenetică. Aceasta presupune determinarea poziției unei specii în arborele evolutiv pe baza trăsăturilor împărtășite cu organismele înrudite.
„În acest proces codificăm sute de trăsături anatomice ale Cryptovaranoides și ale altor șopârle moderne și fosile, precum și ale diverșilor arhosauromorfi”, explică geologul David Whiteside.
Prin această metodă, echipa a identificat trei trăsături principale care plasează Cryptovaranoides în superordinul Lepidosauria, care include Squamata (dar nu și arhosauromorfii). Zece caracteristici încadrează animalul în clada Pan-Squamata, iar două îl plasează specific în Squamata. În cele din urmă, patru trăsături îl includ în subordonul Anguimorpha, care cuprinde varani, șopârle Heloderma și varani uriaș (cunoscuți și drept „dragoni de Komodo”).
Pe de altă parte, echipa argumentează că plasarea fosilei în arhosauromorfi, așa cum a propus Brownstein, ar necesita respingerea tuturor acestor trăsături. Puținele indicii care ar putea sugera această clasificare au fost, conform cercetătorilor de la Universitatea din Bristol, erori făcute de echipa rivală.
„Am rulat analiza de nenumărate ori și rezultatul a fost mereu același: mica reptilă din Bristol este, într-adevăr, cea mai veche șopârlă din lume”, spune Whiteside.
Indiferent de rezultat, această reptilă modestă nu avea cum să anticipeze ce dezbatere ar putea genera peste 200 de milioane de ani, în timp ce se mișca printre picioarele primilor dinozauri.
Această cercetare a fost publicată în Royal Society Open Science.
O limbă necunoscută a fost descoperită pe o tăbliță veche de 14.000 de ani
Un progres major în tehnologie s-a întâmplat acum 900.000 de ani
Oamenii de Neanderthal erau capabili de gândire abstractă, sugerează fosilele
Templu vechi de 2.100 de ani din Egiptul antic, descoperit ascuns într-o stâncă