Sonda Solară Parker este pregătită să scrie din nou istorie în Ajunul Crăciunului din 2024. Ce se va întâmpla atunci cu această sondă NASA?
Această sondă NASA va ajunge mai aproape de Soare decât orice alt obiect creat de om, atingând viteze record. În cel de-al 22-lea periheliu al său, Parker va trece la doar 6,1 milioane de kilometri de suprafața Soarelui, cu o viteză de aproximativ 192 kilometri pe secundă.
Lansată în 2018, Sonda Solară Parker a fost concepută pentru a studia atmosfera Soarelui (coroana solară) la o apropiere fără precedent. Aceste întâlniri îndrăznețe oferă date inestimabile despre comportamentul și misterele Soarelui, incluzând: de ce coroana este semnificativ mai fierbinte decât suprafața Soarelui; cum este generat câmpul magnetic al Soarelui; și ce anume determină ciclurile solare și particularitățile compoziției chimice a Soarelui.
„Această misiune este una dintre cele mai îndrăznețe inițiative ale NASA, răspunzând la întrebări despre Universul nostru care ne frământă de decenii”, a declarat Arik Posner, cercetător al programului Parker Solar Probe de la NASA.
Periheliul din 24 decembrie 2024, programat la ora 13:53 (ora României), marchează începutul unei serii finale de apropieri extreme, care vor continua până în 2025. Sonda va transmite un semnal pe 27 decembrie, confirmând supraviețuirea sa în condițiile intense din apropierea Soarelui.
Astrofizicianul Nour Raouafi, de la Laboratorul de Fizică Aplicată al Universității Johns Hopkins (SUA), compară această realizare cu istorica aselenizare din 1969, afirmând că: „Suntem aproape de a ateriza pe o stea. Este o realizare monumentală pentru umanitate.”
Sonda Solară Parker a stabilit deja recorduri de proximitate și viteză în jurul Soarelui. Instrumentele sale de la bord analizează direct coroana solară, oferind perspective care ar putea transforma înțelegerea fizicii solare. Datele colectate vor contribui la aprofundarea cunoștințelor despre activitatea solară, cu implicații majore pentru prognozarea vremii spațiale și pentru protecția planetară, scrie Science Alert.
După încheierea periheliilor programate pentru 2025, Parker va rămâne fără combustibilul necesar pentru controlul atitudinii. În acel moment, sonda nu-și va mai putea menține orientarea protectoare, iar căldura intensă a Soarelui va consuma majoritatea componentelor sale.
„Scutul termic din carbon și alte câteva părți ar putea supraviețui, formând un morman topit care va orbita Soarele timp de un miliard de ani, explică astrofizicianul Justin Kasper.
Nick Pinkine, managerul operațiunilor misiunii, subliniază importanța realizărilor Parker: „Niciun obiect creat de om nu a trecut atât de aproape de o stea. Parker explorează cu adevărat teritorii necartografiate.”
Călătoria Sondei Solare Parker reprezintă vârful ingeniozității umane, împingând limitele explorării și înțelegerii noastre despre Soare, steaua care susține viața pe Pământ.
Cea mai mare simulare a Universului făcută vreodată
Cum se cântăresc astronauții în spațiu?
„Comoara galbenă” găsită de roverul Curiosity al NASA pe Marte