Noile observații radioastronomice ale unui sistem planetar în curs de formare arată că, odată ce primele planete se formează în apropierea stelei centrale, acestea pot ajuta la dirijarea materialului pentru a forma noi planete mai îndepărtate.
În acest fel, fiecare planetă contribuie la formarea următoarei, ca un șir de piese de domino care cad, fiecare declanșând pe rând următoarea.
Până în prezent, au fost identificate peste 5 000 de sisteme planetare. S-a confirmat că mai mult de 1000 dintre aceste sisteme găzduiesc mai multe planete.
Planetele se formează în norii de gaz și praf cunoscuți sub numele de discuri protoplanetare din jurul stelelor tinere. Însă procesul de formare a sistemelor multiplanetare, precum sistemul solar, este încă puțin înțeles.
Cel mai bun exemplu de obiect pentru studierea formării sistemelor multiplanetare este o stea tânără cunoscută sub numele de PDS 70, situată la 367 de ani lumină distanță, în direcția constelației Centaurus.
Acesta este singurul obiect ceresc în care au fost confirmate planete deja formate în interiorul unui disc protoplanetar prin observații optice și în infraroșu. Observațiile anterioare ale undelor radio cu ajutorul Atacama Large Millimeter/submillimeter Array (ALMA) au evidențiat un inel de granule de praf în afara orbitelor celor două planete cunoscute.
Astfel, o echipă internațională condusă de Kiyoaki Doi, fost doctorand la Observatorul Astronomic Național din Japonia (NAOJ)/Universitatea de Studii Avansate, SOKENDAI și în prezent cercetător postdoctoral la Institutul Max Planck pentru Astronomie, a efectuat observații de înaltă rezoluție ale discului protoplanetar din jurul PDS 70. Echipa a folosit din nou ALMA, dar a observat la o lungime de undă mai mare a undelor radio.
Noile observații ALMA arată clar o concentrare de grăunțe de praf la nord-vest în inelul din afara orbitelor celor două planete existente. Locația acestei aglomerări de praf sugerează că planetele deja formate interacționează cu discul înconjurător, concentrând granulele de praf într-o regiune îngustă la marginea exterioară a orbitelor lor.
Această lucrare arată din punct de vedere observațional că formarea sistemelor planetare, precum Sistemul Solar, poate fi explicată prin formarea secvențială a planetelor din interior spre exterior prin repetarea acestui proces; ca un șir de piese de domino care cad, fiecare declanșând următoarea.
Noile observații radioastronomice ale unui sistem planetar în curs de formare arată că, odată ce primele planete se formează în apropierea stelei centrale, aceste planete pot ajuta la dirijarea materialului pentru a forma noi planete mai îndepărtate, scrie EurekAlert.
Oamenii de știință spun că ceva ar fi vizitat Sistemul Solar și ar fi rearanjat planetele
Astronomii au descoperit un fenomen care apare și dispare la polii planetei Jupiter
Răcirea misterioasă a planetei Uranus, în sfârșit explicată! Ce se întâmplă cu gigantul de gheață?
Un studiu sugerează că stelele eșuate ar putea forma planete