Se pare că inima are propriul său „creier”

Cercetări recente realizate de Karolinska Institutet (Suedia) și Universitatea Columbia (SUA) arată că inima are propriul ei „creier”, un sistem nervos propriu care îi controlează bătăile.

O mai bună înțelegere a acestui sistem, care este mult mai divers și complex decât se credea anterior, ar putea duce la noi tratamente pentru bolile cardiovasculare. Studiul, efectuat pe pești-zebră, a fost publicat în Nature Communications.

• Este posibil ca viața de pe Venus să ajungă acolo de pe Pământ?
• Ce este tulburarea de depersonalizare? Medicii încă încearcă să deslușească misterul

Mult timp s-a crezut că inima este controlată exclusiv de sistemul nervos autonom, care transmite semnale de la creier. Rețeaua neurală a inimii, aflată în straturile superficiale ale peretelui cardiac, era considerată o structură simplă ce transmite aceste semnale. Totuși, cercetările recente sugerează că această rețea are un rol mult mai avansat.

Inima are propriul ei „creier”

Oamenii de știință au descoperit acum că inima are propriul ei „creier”, esențial pentru controlul ritmului.

„Acest ‘mini-creier’ are un rol cheie în menținerea și controlul bătăilor inimii, similar modului în care creierul reglează funcții ritmice precum respirația sau mișcarea”, explică Konstantinos Ampatzis, cercetător principal la Departamentul de Neuroștiințe de la Karolinska Institutet, care a condus studiul.

Cercetătorii au identificat mai multe tipuri de neuroni în inimă, fiecare având funcții diferite, inclusiv un mic grup de neuroni cu proprietăți asemănătoare celulelor stimulatorului cardiac. Această descoperire contrazice viziunea actuală asupra modului în care este controlată bătaia inimii, având potențiale implicații clinice, scrie Eurek Alert.

Un pas înainte către tratamente pentru aritmii

„Am fost surprinși de complexitatea sistemului nervos al inimii. O înțelegere mai aprofundată a acestui sistem ar putea oferi perspective noi asupra bolilor cardiace și ar putea contribui la dezvoltarea unor tratamente pentru afecțiuni precum aritmiile”, declară Konstantinos Ampatzis.

Studiul a fost efectuat pe pești-zebră, un model animal care prezintă similitudini puternice cu ritmul cardiac și funcțiile generale ale inimii umane. Cercetătorii au reușit să cartografieze compoziția, organizarea și funcția neuronilor din inimă utilizând o combinație de metode, precum secvențierea ARN-ului la nivel unicelular, studii anatomice și tehnici electrofiziologice.

„Vom continua să investigăm modul în care ‘creierul’ inimii interacționează cu creierul propriu-zis pentru a regla funcțiile cardiace în diferite condiții, cum ar fi exercițiile fizice, stresul sau bolile. Ne propunem să identificăm noi ținte terapeutice prin examinarea modului în care disfuncțiile rețelei neuronale a inimii contribuie la diferite tulburări cardiace”, adaugă Konstantinos Ampatzis.

Vă recomandăm să citiți și:

Medicii sunt uimiți de tratamentul care face creierii morți să prezinte semne de viață

„Schema bebelușilor”: Ce vrea să facă un miliardar cu ovulele donate de femei?

Ce s-a întâmplat cu dinții oamenilor atunci când fluorul a fost scos din apă?

Ce a arătat un studiu pe mii de gemeni despre legătura dintre depresie și fructe