Un studiu arată că ești un cetățean mai bun atunci când îți pasă de felul în care arăți

Investiția în felul cum arătăm ne face cetățeni mai buni? Un nou studiu al Universității din Tel Aviv (Israel) arată că eforturile noastre de a ne îmbunătăți aspectul fizic, fie că sunt reale sau imaginare, offline sau pe rețelele de socializare, pot avea un impact pozitiv asupra comportamentului social. Conform cercetării, oamenii care se simt mai atrăgători tind să fie mai amabili și de două ori mai predispuși să doneze pentru cauze caritabile.

Studiul, condus de dr. Natalia Kononov împreună cu prof. Danit Ein-Gar și prof. Stefano Puntoni, a fost publicat în International Journal of Research in Marketing.

• Inginerii au transformat algele putrezite în combustibil pentru mașini
• Telescopul Spațial James Webb și-a forțat limitele și a găsit cele mai timpurii galaxii din Univers

„Când ne îmbunătățim aspectul, ne simțim mai bine și mai observați. Acest sentiment de atenție crescută ne determină să ne comportăm mai bine. Fenomenul selfie-urilor și al imaginilor perfect editate poate fi criticat, dar cercetarea noastră evidențiază un efect secundar benefic: oamenii care se simt bine în pielea lor pot canaliza acest sentiment în fapte bune”, explică prof. Ein-Gar.

Investiția în aparență ne face cu adevărat cetățeni mai buni?

Pentru a testa ipoteza că investiția în aparență ne face cetățeni mai buni, cercetătorii au desfășurat mai multe experimente.

Unul dintre acestea s-a petrecut într-un scenariu de laborator. Participanții au fost împărțiți în două grupuri: grupul experimental a folosit un filtru pentru a-și îmbunătăți un selfie, iar grupul de control a editat o fotografie a unui obiect din cameră.

După ce au vizualizat fotografia, participanții au primit un plic cu bani și au avut opțiunea de a dona. Rezultatele au arătat că cei care și-au văzut imaginea îmbunătățită au donat de până la două ori mai mult decât cei din grupul de control.

Un al doilea experiment s-a desfășurat pe Facebook. Participanții au completat chestionare de autocunoaștere cu teme diferite: un chestionar despre stiluri arhitecturale (grup de control) și un chestionar despre stiluri vestimentare și momente când se simt atrăgători (grup experimental).

La final, un pop-up redirecționa către o pagină de donații. 7% dintre cei care au completat chestionarul despre frumusețe au accesat linkul, comparativ cu doar 2% din grupul de control.

Frumusețea, pusă în slujba binelui

Cercetarea deschide noi posibilități pentru campaniile caritabile, sugerând parteneriate cu saloane de înfrumusețare sau cu companii cosmetice pentru a stimula donațiile.

„Până acum, accentul cercetărilor era pe aspectul celor care solicită donații. Noi am descoperit că și aspectul donatorilor contează”, afirmă prof. Ein-Gar.

„Societatea noastră este obsedată de aparențe, dar în același timp critică acest comportament. Cei preocupați de aspect sunt adesea judecați aspru, dar am demonstrat că această preocupare poate avea efecte secundare care să aducă beneficii pentru comunitate”, spune dr. Kononov.

Studiul sugerează că mecanismele sociale evoluează pentru a crea un echilibru: comportamentele individuale, precum preocuparea pentru frumusețe, îi pot aduce beneficii întregii societăți.

Vă recomandăm să citiți și:

Legătura dintre ADHD și consumul de cafea din timpul sarcinii

Neurocercetătorii au găsit un mecanism în creierul oamenilor care reîmprospătează în continuu memoria

Microbii intestinali joacă un rol-cheie în reglarea reacției la stres, indică o cercetare

Oamenii de știință au descoperit genele din creier legate de Parkinson și ADHD