Postul are efecte semnificative în creierul uman, a descoperit un studiu
Oamenii de știință care caută soluții pentru criza globală a obezității au făcut o descoperire importantă: dieta în stil de post determină schimbări semnificative atât în microbiomul intestinal, cât și în activitatea cerebrală, deschizând noi posibilități pentru menținerea unei greutăți sănătoase.
Cercetători din China au studiat 25 de voluntari clasificați drept obezi pe parcursul a 62 de zile, timp în care aceștia au urmat dieta în stil de post, adică un program de restricție energetică intermitentă (IER). Această metodă presupune controlul atent al aportului caloric și zile alternante de post relativ.
Participanții au pierdut în medie 7,6 kilograme, echivalentul a 7,8% din greutatea corporală. În plus, cercetătorii au observat modificări în activitatea unor regiuni cerebrale legate de obezitate și în compoziția microbiomului intestinal.
Dieta în stil de post modifică axa creier-intestin-microbiom
„Studiul nostru arată că o dietă IER modifică axa creier-intestin-microbiom”, a declarat cercetătorul în sănătate Qiang Zeng, de la Centrul Medical Secundar și Centrul Național de Cercetare Clinică pentru Boli Geriatrice din China, în decembrie 2023, când au fost publicate rezultatele.
„Schimbările observate în microbiomul intestinal și în activitatea regiunilor cerebrale asociate dependenței, pe durata și după scăderea în greutate, sunt extrem de dinamice și interconectate”, a completat acesta.
Încă nu este clar ce anume determină aceste schimbări sau dacă intestinul influențează creierul sau invers. Totuși, știm că intestinul și creierul sunt profund interconectate, astfel încât tratarea anumitor regiuni cerebrale ar putea fi o metodă de a controla aportul alimentar.
Modificările în activitatea cerebrală, evidențiate prin scanări RMNf, au fost observate în regiuni implicate în reglarea apetitului și a dependenței, inclusiv în gyrusul orbital frontal inferior.
De asemenea, schimbările în microbiomul intestinal, analizate prin probe de scaun și sânge, au fost corelate cu anumite regiuni cerebrale. De exemplu, bacteriile Coprococcus comes și Eubacterium hallii au fost asociate negativ cu activitatea din gyrusul orbital frontal inferior stâng, o zonă implicată în funcțiile executive, inclusiv în voința de a le rezista tentațiilor alimentare.
„Se crede că microbiomul intestinal comunică cu creierul într-un mod complex, bidirecțional”, a explicat Xiaoning Wang, de la Centrul Clinic de Stat pentru Geriatrie din China.
„Microbiomul produce neurotransmițători și neurotoxine care ajung la creier prin intermediul nervilor și al circulației sanguine. În schimb, creierul controlează comportamentul alimentar, iar nutrienții din dietă modifică compoziția microbiomului intestinal”, spune Wang.
Obezitatea, o problemă care afectează peste un miliard de oameni
Peste un miliard de persoane din întreaga lume sunt afectate de obezitate, o condiție care crește riscul pentru diverse probleme de sănătate, de la cancer la boli cardiovasculare, subliniază Science Alert.
Înțelegerea mai profundă a modului în care creierul și intestinul sunt interdependente ar putea avea un impact major în prevenirea și reducerea obezității.
„Următoarea întrebare care trebuie abordată este mecanismul precis prin care microbiomul intestinal și creierul comunică la persoanele obeze, inclusiv pe durata scăderii în greutate”, a declarat Liming Wang, de la Academia Chineză de Științe.
„Care sunt microbiomul intestinal specific și regiunile cerebrale critice pentru o scădere în greutate reușită și pentru menținerea unei greutăți sănătoase?”, se întreabă Wang.
Cercetarea a fost publicată în jurnalul Frontiers in Cellular and Infection Microbiology.
Vă recomandăm să citiți și:
Microbii intestinali joacă un rol-cheie în reglarea reacției la stres, indică o cercetare
Oamenii de știință au descoperit genele din creier legate de Parkinson și ADHD