Descoperire majoră în lupta cu obezitatea! De ce revin kilogramele după slăbit?
Mulți știu din experiență cât de incredibil de dificil poate fi să îți menții greutatea după slăbit. Chiar și cei care folosesc noua clasă de medicamente pentru pierderea în greutate, precum semaglutida, se pot confrunta cu o recăpătare semnificativă a kilogramelor după întreruperea tratamentului. Problema stă în ce amintiri au celulele adipoase.
Un grup de cercetători de la ETH Zurich (Elveția) ar putea să fi descoperit motivul, în urma unei analize a țesuturilor umane și a experimentelor realizate pe șoareci.
Aceștia au constatat că celulele adipoase ale mamiferelor păstrează o „amintire” a obezității printr-un proces care reglează exprimarea genelor, cunoscut sub numele de epigenetică.
Șoarecii care fuseseră anterior supraponderali și care păstrau aceste „amintiri” epigenetice au crescut în greutate mai rapid când au fost hrăniți cu o dietă bogată în grăsimi, în comparație cu șoarecii de control care nu fuseseră niciodată supraponderali. Laura Hinte, specialistă în epigenetică la ETH Zurich, și colegii săi au denumit acest fenomen „memorie obezogenă”.
„Aceste schimbări par să pregătească celulele pentru răspunsuri patologice într-un mediu obezogen, contribuind la problematicul efect de ‘yo-yo’ observat frecvent în curele de slăbire”, explică echipa în lucrare.
„Vizarea acestor schimbări în viitor ar putea îmbunătăți gestionarea pe termen lung a greutății și rezultatele pentru sănătate”, adaugă cercetătorii.
Celulele adipoase nu vor să uite obezitatea
Experimentele pe șoareci au arătat că scăderea în greutate după o creștere semnificativă le face pe celulele adipoase (adipocite) să răspundă mai intens la dietele bogate în grăsimi, favorizând recăpătarea rapidă a kilogramelor. Practic, celulele păstrează o „setare a obezității” prin modul în care genele sunt activate sau dezactivate, explică Science Alert.
Tipurile de gene reglate diferit la șoarecii anterior supraponderali includ o creștere a activității genelor implicate în inflamație și o scădere a activității genelor care reglează identitatea și funcțiile celulelor adipoase. Cercetările anterioare au observat, de asemenea, o pierdere a identității celulelor adipoase la șoarecii obezi, ceea ce poate reduce funcțiile normale ale grăsimii, chiar dacă persoanele obeze au mai multe rezerve adipoase.
În plus, cercetătorii au identificat semne ale memoriei obezogene în celulele adipoase prelevate de la oameni care au trecut prin intervenții chirurgicale de scădere în greutate, în comparație cu cei care au suferit operații elective fără legătură cu greutatea.
Totuși, din cauza limitărilor analizei epigenetice a țesutului adipos uman congelat, echipa nu a putut demonstra o relație cauzală directă la oameni.
Cu toate acestea, „aceste rezultate indică faptul că obezitatea induce schimbări celulare și transcripționale (obezogene) în țesutul adipos, care nu sunt complet reversibile după scăderea semnificativă în greutate”, explică Hinte și colegii săi.
Alimentație sănătoasă
Pentru miliarde de oameni, factori care nu țin de controlul personal, de la microbiom la dependența de anumite medicamente, resursele limitate și genetica, fac ca menținerea greutății să fie extrem de dificilă. Acum, epigenetica i se adaugă acestei liste frustrante.
Obezitatea a fost asociată cu 4 milioane de decese la nivel global în 2015, mai mult de două treimi dintre acestea fiind cauzate de boli de inimă (principala cauză de deces la nivel mondial).
Rata obezității este de așteptat să continue să crească, în special în SUA, ceea ce face ca înțelegerea acestei probleme complexe să fie tot mai necesară.
Până când vom găsi o metodă de a combate memoria obezogenă, ar putea fi util să ne concentrăm, conform altor studii, mai degrabă pe adoptarea unei alimentații sănătoase decât pe greutatea în sine, pentru un impact pozitiv și de durată asupra sănătății noastre.
Această cercetare a fost publicată în revista Nature.
Vă recomandăm să citiți și:
Sportivii au o memorie de lucru mult mai bună decât oamenii sedentari, arată cercetătorii
O singură genă ar putea fi „vinovată” pentru 30 de afecțiuni medicale misterioase
Pentru prima dată, a fost obținută fotosinteza în celule animale