Ce s-a întâmplat după ce o cercetătoare și-a injectat virusuri crescute în laborator în tumoarea canceroasă

După ce a aflat că are o tumoare de cancer la sân, o virologă croată a luat decizia de a-și cultiva propriile virusuri pentru a combate boala, o abordare radicală și neobișnuită. Ce rezultate au adus aceste virusuri crescute în laborator pentru cercetătoare?

Conform revistei Nature, tratamentul auto-administrat de Beata Halassy, cercetătoare la Universitatea din Zagreb (Croația), a stârnit atât controverse, cât și admirație în rândul colegilor săi.

• Pentru prima dată, a fost obținută fotosinteza în celule animale
• Test de cultură generală. Ce este Australia: insulă sau continent?

În 2020, după ce a suferit a treia recidivă a cancerului de sân în urma unei mastectomii, Halassy a început să studieze viroterapia oncolitică (OVT), o metodă care folosește virusuri pentru a lupta împotriva bolii prin provocarea unui răspuns imunitar. Deși această tehnică nu este fără precedent și a fost aprobată pentru melanom metastatic în stadii incipiente, nu există niciun tratament OVT aprobat oficial pentru cancerul de sân, ceea ce a făcut ca experimentul său să fie privit cu scepticism.

O cercetătoare și-a tratat propriul cancer cu virusuri crescute în laborator chiar de ea

Halassy a colaborat cu un coleg pentru a-i administra un amestec de virusuri crescute în laborator: virusul rujeolic, folosit de obicei în vaccinurile pentru copii, și un virus al stomatitei veziculare, ambele fiind cunoscute pentru capacitatea lor de a infecta tipul de celule pe care ea voia să le distrugă și de a provoca răspunsuri imunitare. Pe parcursul unui test de două luni, tumoarea s-a micșorat și s-a desprins de mușchi și piele, facilitând astfel îndepărtarea chirurgicală. Biopsia ulterioară a confirmat eficiența tratamentului.

„Cu siguranță a fost declanșat un răspuns imunitar”, a declarat Halassy, citată de Futurism.

Acest experiment a avut loc în 2020, iar acum, după patru ani, Halassy nu are cancer. Totuși, când a încercat să își publice rezultatele, s-a confruntat cu numeroase respingeri. Editorii revistelor științifice erau îngrijorați de etica auto-experimentării și de posibilitatea ca persoane mai puțin pregătite să încerce metode similare, cu rezultate catastrofale.

A fost etic acest experiment?

Jacob Sherkow, cercetător în domeniul eticii medicale la Universitatea din Illinois-Champaign (SUA), a explicat că jurnalele trebuie să găsească un echilibru între evidențierea cunoștințelor dobândite prin experimente controversate și evitarea promovării lor ca soluție standard.

Sherkow a subliniat că, deși cazul Halassy poate fi considerat etic, „nu este o situație clară și fără echivoc”.

În cele din urmă, lucrarea virologei a fost publicată în august 2023 în revista Vaccines, sub titlul unui „studiu de caz neconvențional”.

În ciuda dificultăților întâmpinate, Halassy este mândră de experimentul său și îi este recunoscătoare editorului care a avut curajul să publice studiul. „A fost nevoie de un editor curajos pentru a publica acest studiu”, a declarat ea pentru Nature.

Vă recomandăm să citiți și:

De ce uităm? Ar putea fi acesta un beneficiu adus de evoluție?

Consumul ridicat de alimente ultraprocesate este asociat cu accelerarea îmbătrânirii biologice

Mai puțin zahăr în primele 1.000 de zile ale bebelușului reduce riscul de boli cronice

Cercetătorii au proiectat o bioimprimantă 3D pentru a crea țesuturi umane