Expunerea zilnică la frig extrem poate îmbunătăți calitatea somnului

Conform unui nou studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Montreal (Canada) și Universitatea din Poitiers (Franța), criostimularea zilnică, adică expunerea zilnică la frig extrem, îmbunătățește calitatea somnului și starea de spirit la tinerii sănătoși, bărbați și femei.

„Utilizarea frigului în scopuri terapeutice datează din Grecia antică. Totuși, încă nu știm exact ce nivel de frig este necesar pentru a produce beneficii asupra somnului”, a spus profesoara asociată Emma Dupuy, de la Școala de Kinesiologie și Științe ale Activității Fizice din cadrul Universității din Montreal.

Studiul, publicat în revista Cryobiology, descrie recrutarea a nouă femei și unsprezece bărbați, cu vârsta medie de 23 de ani, care au urmat ședințe zilnice de criostimulare timp de cinci zile consecutive.

Pentru a izola efectele criostimulării asupra somnului, experimentul a fost repetat fără criostimulare. Fiecare sesiune de criostimulare a constat în cinci minute petrecute într-o cameră răcită la -90°C. „În cameră, subiecții purtau doar lenjerie de corp sau un costum de baie, șosete, papuci, mănuși și o căciulă pentru a-și proteja extremitățile de frigul intens”, a explicat Dupuy.

După expunerea zilnică la frig extrem, participanții și-au desfășurat activitățile zilnice normale până la culcare, evitând consumul de alcool și orice activitate care ar putea influența somnul. La culcare, purtau o bentiță wireless cu senzori pentru activitatea cerebrală, un actigraf de încheietură și un senzor de ritm cardiac pentru a măsura efectele criostimulării asupra fiziologiei și tiparelor de somn.

În fiecare dimineață, participanții completau un chestionar privind calitatea percepută a somnului. Datele au arătat că o singură sesiune de criostimulare nu era suficientă pentru a îmbunătăți somnul; beneficiile au apărut abia după cinci sesiuni consecutive.

Ce efecte are expunerea zilnică la frig extrem asupra somnului?

„Analiza arhitecturii somnului a relevat o creștere semnificativă a duratei somnului cu unde lente în nopțile de după criostimulare, în comparație cu nopțile fără criostimulare. Somnul cu unde lente, considerat cea mai restaurativă fază a somnului, a crescut cu o medie de 7,3 minute în timpul primelor două cicluri de somn”, a spus Dupuy.

Studiul a relevat, de asemenea, diferențe notabile între genuri, femeile beneficiind mai mult de pe urma criostimulării. Acestea au raportat o îmbunătățire a calității percepute a somnului în a treia și a patra noapte, scorul lor crescând de la 3,4 la 3,9 pe o scară de la 1 la 5 și anxietatea percepută scăzând de la 43 la 38.

„Femeile și bărbații nu au avut răspunsuri identice. Acest lucru sugerează că doza de frig ar trebui ajustată în funcție de gen, deși acest aspect necesită studii suplimentare”, a spus Dupuy.

Nu este vorba despre un efect placebo

Deși schimbările observate pot părea mici, ele sunt promițătoare și ar putea deschide drumul pentru o varietate de aplicații. „Deși acest studiu s-a concentrat pe persoane care, în general, dorm bine, credem că expunerea zilnică la frig extrem ar putea fi deosebit de benefică pentru cei cu probleme de somn”, spune cercetătoarea.

„Pentru sportivii de elită, ar putea ajuta la recuperare, iar pentru populația generală ar putea ajuta persoanele cu inflamații cronice sau cu demență ușoară, atunci când este utilizată în combinație cu exercițiile fizice”, a adăugat Dupuy.

Studiul face parte dintr-un program de cercetare mai amplu asupra criostimulării, iar Dupuy și colegii săi au primit finanțare pentru a studia utilizarea acesteia de către sportivii care se pregătesc pentru Jocurile Olimpice de la Paris din 2024. De asemenea, sunt pregătite pentru publicare alte două lucrări științifice despre legătura dintre frig și somn.

Rămân numeroase întrebări de explorat, inclusiv efectele pe termen lung ale criostimulării și mecanismul din spatele efectelor sale clinice, notează Medical Xpress.

„Dar un lucru este clar: nu este un efect placebo. Alte studii au demonstrat efecte pozitive similare la sportivii de elită”, a spus Dupuy.

În unele țări, precum Polonia, costul sesiunilor de criostimulare este deja acoperit de asigurările publice de sănătate. „Cu aceste date noi încurajatoare, criostimularea ar putea fi adoptată în clinici din domeniul medicinei, kinesiologiei și fizioterapiei”, a concluzionat cercetătoarea.

Vă recomandăm să citiți și:

Studiu: persoanele cu depresie și-ar putea administra stimulare cerebrală la domiciliu

De ce mahmurelile sunt mai rele pe măsură ce înaintezi în vârstă?

Test de cultură generală. Când a fost făcută prima transfuzie de sânge?

Un nou studiu sugerează că aparatele auditive pot întârzia boala Parkinson