Astronomii au găsit un tunel interstelar în „cartierul” nostru cosmic care ar duce spre cea mai apropiată stea de Soare

Deși mulți ar crede că suntem mai importanți de atât, Sistemul Solar reprezintă doar o mică parte din galaxia Calea Lactee. Soarele nostru se află într-un loc neobișnuit de fierbinte și cu densitate scăzută de la marginile galactice, cunoscut printre astronomi ca Bula Locală (Local Hot Bubble sau LHB). 

Având în vedere că Bula Locală este o anomalie, oamenii de știință încearcă de mult timp să înțeleagă de ce există această regiune. Acum, o echipă a cartografiat bula și a dezvăluit o asimetrie ciudată în forma și temperatura regiunii, dar și un tunel misterios îndreptat spre constelația Centaurul (Centaurus), acolo unde se află Proxima Centauri, cea mai apropiată stea de Soare.

• Telescopul Webb a găsit o populație neobișnuit de mare de asteroizi între Jupiter și Marte
• Un nou studiu dezvăluie cum au jucat cometele un rol „major” în apariția vieții pe Pământ

Rezultatele despre forma și temperatura bulei sprijină interpretări anterioare care susțin că LHB a fost „excavată” de o supernovă care a extins și a încălzit structura, în timp ce tunelul sugerează că ar fi conectată la o altă bulă cu densitate scăzută din apropiere, relatează ScienceAlert.

Bula Locală ar avea o lungime de 1.000 de ani-lumină

Bula Locală ar avea o lungime de 1.000 de ani-lumină și o temperatură de aproximativ 1 milion Kelvin. Pentru că atomii sunt slab răspândiți, temperatura uriașă nu are un efect semnificativ asupra materiei de la interior, ceea ce este bine pentru noi. Totuși, există un efect, anume o strălucire în raze X identificată de astronomi în urmă cu mai mulți ani.

Astfel ajungem la eROSITA, telescopul spațial cu raze X de la Institutul Max Planck pentru Fizică Extraterestră. Coordonată de astrofizicianul Michael Yeung, o echipă de cercetători a folosit eROSITA pentru a studia Bula Locală.

Mulțumită studiilor anterioare, știm că Bula Locală a fost cel mai probabil creată de explozii supernova în urmă cu 14,4 miliarde de ani, iar poziția Sistemului Solar în centrul bulei ar fi doar o coincidență cosmică.

Datele obținute cu eROSITA au arătat că bula se extinde

Telescopul eROSITA este poziționat la 1,5 milioane de kilometri depărtare de Pământ, într-un loc stabil din punct de vedere gravitațional, fiind primul observator de acest fel care observă cerul în raze X din afara haloului de hidrogen al planetei noastre, numit geocorona.

Datele obținute cu eROSITA au arătat că bula se extinde mai degrabă perpendicular pe planul galactic, decât în direcție paralelă. Asta era de așteptat, având în vedere că direcțiile verticale opun mai puțină rezistență decât cele orizontale. De asemenea, gradientul asimetric de temperatură măsurat a fost în concordonață cu teoria supernovei pentru crearea bulei, cu posibilitatea ca stelele să fi explodat în vecinătatea noastră până acum câteva milioane de ani.

„N-am știut despre existența unui tunel interstelar către Centaurus”

„N-am știut despre existența unui tunel interstelar către Centaurus, care creează un gol în mediul interstelar rece”, a spus astrofizicianul Michael Freyberg de la Institutul Max Planck.

Nu se știe deocamdată către ce duce tunelul. Există mai multe obiecte în direcția sa, inclusiv nebuloasa Gum 12, o altă bulă învecinată și alți câțiva nori moleculari.

Ar putea fi de asemenea un indiciu că galaxia cuprinde o rețea conectată de bule fierbinți și tuneluri interstelare, o idee propusă în 1974, însă fără prea multe dovezi. S-ar putea ca, de acum înainte, să începem să descoperim mai multe despre această presupusă rețea. Studiul astronomilor a fost publicat în Astronomy & Astrophysics.

Vă mai recomandăm să citiți și:

O echipă de la MIT a descoperit molecule complexe de carbon în spațiul interstelar

Astronomii nu-și pot explica ce a observat Telescopul Spațial James Webb în jurul unei stele din apropierea Pământului

NASA a contribuit cu o sumă astronomică la economia Statelor Unite în anul fiscal 2023

O echipă de astronomi ar fi rezolvat misterul vârstei Căii Lactee! Cât de veche este galaxia noastră?