Planeta Venus ascunde cratere de impact nemaivăzute până acum

La începutul vieții Sistemului Solar, lucrurile erau mult mai violente decât sunt astăzi. Rocile zburau în toate direcțiile, lovindu-se de planetele nou formate.

Mercur, Marte și Luna sunt toate puternic marcate. Chiar și Pământul – unde procesele geologice și meteorologice erodează rapid majoritatea urmelor – prezintă semne ale unor impacturi gigantice. Dar Venus are ceva cu adevărat ciudat.

• De la nopți obositoare, la coșmaruri: cum ne dă peste cap consumul de alcool
• De ce sunt basmele benefice pentru sănătatea copiilor?

Deși lumea infernală are cratere de impact frumos conservate pe suprafața sa, oamenii de știință nu au putut găsi nicio dovadă a craterelor cu diametrul mai mare de 300 de kilometri, cunoscute și sub denumirea de bazine de impact.

Acum, aceste dovezi au apărut. Doar că nu arată așa cum ne așteptam – ceea ce ne-ar putea oferi noi indicii despre formarea și evoluția lui Venus, pe vremea când Sistemul Solar era tânăr.

Această dovadă este o caracteristică cunoscută sub numele de teren tessera; o serie de inele concentrice pe suprafața lui Venus cu un diametru de aproximativ 1 500 de kilometri.

O nouă analiză sugerează că Tessera Haastte-Baad de pe Venus a fost rezultatul a două impacturi gigantice, unul imediat după altul, cu o planetă care era încă mocirloasă și topită sub o crustă subțire, acum aproximativ 3,5 miliarde de ani.

Venus ascunde ceva cu adevărat ciudat

„Dacă aceasta este într-adevăr o structură de impact, ar fi cea mai veche și cea mai mare de pe Venus, oferindu-ne o privire rară asupra trecutului lui Venus și informându-ne asupra proceselor de la începutul planetei”, spune geologul Vicki Hansen de la Planetary Science Institute.

„Și poate chiar mai important, ne arată că nu toate structurile de impact arată la fel. Structurile de impact sunt rezultatul unui corp cu o compoziție nespecificată care se ciocnește cu o planetă țintă.”

Atunci când planetele stâncoase erau nou formate, ele erau mult mai calde în interior decât sunt acum, interiorul lor topit constituind mai mult din volumul lor sub o crustă mult mai subțire.

Hansen și colegii săi au efectuat analize de modelare pentru a studia procesele de formare care ar fi putut produce Tessera Haastte-Baad și au stabilit că un impact dublu este cel mai plauzibil scenariu, scrie ScienceAlert.

Două impactori, unul după altul, ar fi străpuns crusta subțire de 10 kilometri de pe suprafață și s-ar fi revărsat în mantaua topită de dedesubt.

Cel mai plauzibil scenariu

Magma ar fi țâșnit la suprafață, iar suprafața înconjurătoare s-ar fi sfărâmat pentru a forma modelul de tessera concentrică.

Știm că acest proces se poate întâmpla pentru că l-am văzut în alte locuri din Sistemul Solar. Pe Callisto, luna lui Jupiter, se află o structură cu mai multe inele cu un diametru de aproximativ 3.800 de kilometri. Aceasta este Valhalla, cea mai mare structură de impact cunoscută din sistem, iar oamenii de știință cred că s-a format atunci când ceva mare s-a izbit de luna înghețată. Apa înghețată a ieșit de jos pentru a umple gaura, iar impactul a deformat scoarța înconjurătoare.

O potențială problemă a acestui model este că terenul tessera se găsește uneori așezat pe un platou. Acesta nu este cazul pentru Haaste-Baad, dar modelul trebuie să includă setările platoului; dacă un impact nu poate produce un platou tessera, altceva ar trebui să fie responsabil pentru structurile inelare. Dacă lava rămâne pe loc, se va întări în acea poziție ridicată. Dacă se scurge, înălțimea terenului va scădea, așa cum se întâmplă în cazul Haastte-Baad.

Modelarea sugerează că impactorii care au produs terenul au fost destul de mari, de aproximativ 75 de kilometri în diametru, mai mult sau mai puțin. Aceasta pare să fi fost o situație destul de rară în Sistemul Solar, dar nu nemaiauzită; există caracteristici geologice pe Pământ care s-ar fi putut forma în același mod, cum ar fi un roi de diguri la Lacul Victoria din Africa.

Cercetarea a fost publicată în Journal of Geophysical Research: Planets.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Oamenii de știință au descoperit posibile semne de viață în norii lui Venus

Pentru prima dată, NASA a transmis un cântec în spațiul îndepărtat, tocmai până la Venus

Cercetătorii au descoperit că vulcanii erup în prezent pe planeta Venus

Oamenii de știință ar fi descoperit unde a dispărut toată apa de pe Venus