Oamenii de știință bănuiau de mult timp că dieta keto ar putea calma un sistem imunitar hiperactiv și ar putea ajuta persoanele cu boli precum scleroza multiplă (SM).
Acum, oamenii de știință au motive să creadă că acest lucru ar putea fi adevărat. Cercetătorii de la Universitatea din California, San Francisco (SUA), au descoperit că dieta keto determină intestinul și microbii acestuia să producă doi factori care au redus simptomele de SM la șoareci.
Dacă rezultatele se aplică și la oameni, acest studiu ar putea deschide o nouă cale de tratare cu suplimente a SM și a altor boli autoimune.
Dieta keto restricționează drastic alimentele bogate în carbohidrați, precum pâinea, pastele, fructele și zahărul, dar permite consumul nelimitat de grăsimi. Fără carbohidrați pentru energie, corpul descompune grăsimile, producând compuși numiți corpuri cetonice. Aceste corpuri cetonice le oferă energie celulelor și pot modifica sistemul imunitar.
Folosind un model de șoarece pentru SM, cercetătorii au descoperit că șoarecii care produceau mai mult dintr-un anumit corp cetonic, numit β-hidroxibutirat (βHB), aveau simptome mai puțin severe.
În plus, βHB a determinat bacteria intestinală Lactobacillus murinus să producă un metabolit numit acid lactic indolic (ILA), care a blocat activarea celulelor T helper 17, implicate în SM și în alte boli autoimune.
„Ce a fost cu adevărat interesant a fost să descoperim că putem proteja acești șoareci de boala inflamatorie punându-i pe o dietă suplimentată cu acești compuși”, a spus dr. Peter Turnbaugh, de la Centrul Benioff pentru Medicina Microbiomului (SUA).
Anterior, Turnbaugh arătase că βHB secretat de intestin contracarează activarea imunitară, lucru care a încurajat-o pe Margaret Alexander, doctorandă în laboratorul său, să vadă dacă acest compus ar putea ameliora simptomele de SM la șoareci.
În noul studiu, publicat în Cell Reports, echipa a examinat efectele dietei bogate în corpuri cetonice asupra șoarecilor care nu puteau produce βHB în intestin și a constatat că inflamația era mai severă. Însă când cercetătorii le-au suplimentat dieta cu βHB, starea șoarecilor s-a îmbunătățit.
Pentru a înțelege cum influențează βHB microbiomul intestinal, echipa a izolat bacteriile din intestinul a trei grupuri de șoareci hrăniți fie cu dieta keto, fie cu o dietă bogată în grăsimi, fie cu o dietă bogată în grăsimi suplimentată cu βHB.
Oamenii de știință au analizat produsele metabolice ale fiecărui grup și au stabilit că efectele pozitive ale dietei proveneau de la un membru al genului Lactobacillus: L. murinus. Două alte tehnici, secvențierea genomului și spectrometria de masă, au confirmat că L. murinus produce acid lactic indolic, cunoscut pentru efectele sale asupra sistemului imunitar.
În final, cercetătorii au tratat șoarecii cu SM fie cu ILA, fie cu L. murinus, iar simptomele lor s-au îmbunătățit. Turnbaugh a subliniat că abordarea bazată pe suplimente încă trebuie testată la persoane cu boli autoimune.
„Marea întrebare acum este cât de mult se va traduce acest lucru în beneficii pentru pacienți reali. Dar cred că aceste rezultate oferă speranță pentru dezvoltarea unei alternative mai tolerabile pentru cei care au nevoie de ajutor, fără a fi necesar să urmeze o dietă restrictivă dificilă”, a spus el, citat de Eurek Alert.
Cum să recunoaștem și să evităm vampirii emoționali?
Test de cultură generală. Care este diferența dintre psiholog și psihiatru?
Un startup susține că a realizat comunicarea între oameni care visează