Are viața extraterestră nevoie de o planetă pentru a supraviețui? Oamenii de știință cred altceva!

Oamenii de știință au explorat recent posibilitatea intrigantă ca viața extraterestră să nu aibă nevoie de o planetă pentru a se susține.

La prima vedere, planetele par a fi locurile ideale pentru a găsi viață. La urma urmei, singurul loc cunoscut unde se știe că există viață este suprafața Pământului. Planeta noastră are un puț gravitațional adânc care ține totul la locul lui și o atmosferă groasă care menține temperaturile de la suprafață în limitele potrivite pentru a menține apa lichidă.

• Cea mai promițătoare dovadă a vieții extraterestre de până acum, găsită la 124 de ani-lumină distanță
• Legătura ciudată dintre mediu și vocabular, dezvăluită prin studiul a 616 limbi

Avem o abundență de elemente precum carbonul și oxigenul pentru a forma elementele de bază ale organismelor biologice. Și avem o mulțime de raze solare care ne luminează, furnizându-ne o sursă nelimitată de energie gratuită.

Pornind de la această configurație de bază ne organizăm căutările de viață în alte locuri din univers. Desigur, ar putea exista medii exotice sau chimii nebunești implicate, dar noi încă presupunem că viața există pe planete, deoarece planetele sunt atât de potrivite în mod natural pentru viață, așa cum o știm noi.

Într-un prepaper recent acceptat pentru publicare în revista Astrobiology, cercetătorii pun la îndoială această ipoteză de bază, întrebându-se dacă este posibil să se construiască un mediu care să permită vieții să se dezvolte fără o planetă.

Această idee nu este atât de nebunească pe cât pare. De fapt, avem deja un exemplu de creaturi care trăiesc în spațiu fără o planetă: astronauții de la bordul Stației Spațiale Internaționale. Acești astronauți au nevoie de cantități uriașe de resurse de pe Pământ pentru a fi transportate constant către ei, dar oamenii sunt creaturi incredibil de complexe.

Implicații importante pentru viitoarele eforturi în spațiu

Poate că organismele mai simple ar putea să se descurce singure. Cel puțin un organism cunoscut, micile tardigrade care trăiesc în apă, sunt capabile să supraviețuiască în vidul spațiului.

Orice comunitate de organisme din spațiu trebuie să facă față mai multor provocări. În primul rând, trebuie să mențină o presiune interioară împotriva vidului din spațiu. Astfel, o colonie spațială ar trebui să formeze o membrană sau un înveliș. Din fericire, aceasta nu este o problemă atât de mare; este aceeași diferență de presiune ca cea dintre suprafața apei și o adâncime de aproximativ 10 metri. Multe organisme, atât microscopice, cât și macroscopice, pot face față cu ușurință acestor diferențe.

Următoarea provocare este menținerea unei temperaturi suficient de ridicate pentru apa lichidă. Pământul reușește acest lucru prin efectul de seră al atmosferei, care nu va fi o opțiune pentru o colonie spațială biologică mai mică. Autorii menționează organismele existente, precum furnica argintie sahariană (Cataglyphis bombycina), care își pot regla temperatura internă prin variația lungimilor de undă ale luminii pe care le absorb și pe care le reflectă – în esență, creând un efect de seră fără atmosferă, scrie LiveScience.

Apoi, acestea ar trebui să depășească pierderea de elemente ușoare. Planetele își mențin elementele prin forța gravitațională, dar o colonie organică ar avea probleme cu acest lucru. Chiar și optimist, o colonie ar pierde elemente ușoare pe parcursul a zeci de mii de ani, așa că ar trebui să găsească modalități de a se reface.

O abundență de elemente

În cele din urmă, colonia biologică ar trebui să fie poziționată în zona locuibilă a stelei sale, pentru a avea acces la cât mai multă lumină solară.

În ceea ce privește alte resurse, cum ar fi carbonul sau oxigenul, colonia ar trebui să înceapă cu o aprovizionare stabilă, cum ar fi un asteroid, și apoi să treacă la un sistem de reciclare în buclă închisă între diferitele sale componente pentru a se menține pe termen lung.

Punând cap la cap toate acestea, cercetătorii descriu un organism sau o colonie de organisme care plutesc liber în spațiu. Această structură ar putea avea un diametru de până la 100 de metri și ar fi conținută de o carapace subțire, dură și transparentă. Acest înveliș ar stabiliza apa din interior la presiunea și temperatura potrivite și i-ar permite să mențină un efect de seră.

Deși astfel de organisme ar putea exista sau nu în univers, cercetarea are implicații importante pentru viitoarele eforturi umane în spațiu. În timp ce în prezent construim habitate din metal și ne alimentăm stațiile cu aer, hrană și apă transportate de pe Pământ, viitoarele habitate ar putea utiliza materiale obținute prin bioinginerie pentru a crea ecosisteme autosuficiente.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Un „semnal extraterestru” de pe Marte, decodat de un tată și fiica sa

NASA trimite o navă pentru a căuta extratereștri în apropierea planetei Jupiter

Civilizațiile extraterestre se autodistrug din cauza schimbărilor climatice, sugerează un studiu sumbru

A început prima căutare de tehnologie extraterestră la frecvențe joase în galaxiile îndepărtate