Urmărirea oarbă a instrucțiunilor GPS-ului poate duce la situații dificile în trafic. O echipă de cercetare a analizat astfel de incidente în care sistemele GPS induc în eroare șoferii și susține ideea delegării unei responsabilități mai mari către șoferi.
În San Bernardino (California, SUA), de Paște, traficul de vacanță provoacă ambuteiaje pe A13, iar sistemele de navigație redirecționează mașinile către satele din jur, ceea ce împiedică accesul locuitorilor.
La Herisau (Elveția), traseu de drumeție, căutând o stradă rezidențială, mașinile și camioanele de livrare ajung constant pe un drum abrupt de pietriș, închis vehiculelor, necesitând manevre riscante de întoarcere, conform declarațiilor locuitorilor. Sistemele GPS induc în eroare șoferii, iar aceștia le urmează fără a mai verifica indicatoarele rutiere.
Zurich (Elveția), Campionatul Mondial de Ciclism UCI 2024: numeroase închideri și devieri ale drumurilor au dus la haos în trafic, iar poliția locală menționează că o parte din vină o au sugestiile eronate de traseu de pe Google Maps.
Deși sistemele de navigație GPS sunt utile în viața de zi cu zi, sistemele GPS induc în eroare șoferii, declanșând nemulțumiri. Uneori, acestea direcționează mașinile și camioanele pe drumuri dificile, punându-i în pericol în mod inutil pe toți participanții.
„Aceasta este o tehnologie folosită de peste un miliard de oameni din întreaga lume. De aceea, este important să înțelegem implicațiile sociale”, explică Gian-Luca Savino, cercetător postdoctoral care studiază interacțiunea dintre om și tehnologie sub îndrumarea lui Johannes Schöning.
În lipsa documentației publice, cercetătorii au folosit o altă metodă: au căutat sistematic în baza de date de știri LexisNexis articole de ziar și postări de pe internet despre incidente în care sistemele de navigație au cauzat haos și probleme. Pentru a evita complicațiile de traducere, au analizat doar texte în engleză, care raportau în mare parte evenimente din țări vorbitoare de limbă engleză. Însă, după cum arată exemplele de mai sus, astfel de incidente apar și în Elveția, scrie Tech Xplore.
„O astfel de cercetare îți oferă o imagine clară a modului în care anumite fenomene sunt percepute de societate. În societățile unde aplicațiile de navigație sunt tot mai folosite, ne putem aștepta să vedem mai multe astfel de situații în viitor”, spune Eve Schade, doctorandă și autoare principală a studiului.
Cercetarea a fost publicată în revista PLOS ONE.
În total, cercetătorii au identificat nouăzeci de incidente între 2010 și 2023. Echipa a realizat apoi o analiză sistematică a conținutului articolelor pentru a clasifica problemele menționate: jumătate dintre întreruperile de trafic raportate au fost ambuteiaje, în timp ce o treime au fost cauzate de traficul greu de pe drumuri care nu erau proiectate pentru volume de trafic atât de mari.
Încălcarea regulilor de circulație și perturbarea locuitorilor au fost raportate mai rar. În ultimul caz, problemele erau cauzate, de exemplu, de coloane lungi de mașini care blocau ieșirile din parcările private ale rezidenților.
Pericolele de siguranță menționate în articole se refereau la accidente în aproximativ o treime dintre cazuri, dar și la deteriorarea suprafeței drumurilor. „Am fost surprinși de cât de des a fost menționată problema poluării suplimentare a aerului. Acest lucru este relevant pentru siguranță, deoarece poate afecta sănătatea”, observă Savino.
Prin studii de acest gen, echipa nu doar că dorește să clasifice problemele percepute de societate, ci și să dezvolte soluții. „Evaluarea a arătat că, în majoritatea cazurilor, obiectivul este doar de a face ajustări la nivel local”, remarcă Savino. De exemplu, străzile rezidențiale au fost închise traficului de tranzit sau s-a interzis întoarcerea în anumite puncte. Unele aplicații le permit și utilizatorilor să raporteze erori.
Cu toate acestea, aceste măsuri nu sunt soluții eficiente pe termen lung, ele doar mută problema în altă parte. „Mașinile dispar dintr-un cartier, dar apar în următorul”, afirmă Savino. Din acest motiv, sunt necesare idei mai sistematice, de exemplu, o adaptare a algoritmilor folosiți de furnizori precum Google Maps. Totuși, echipa propune și o altă abordare care nu deleagă complet responsabilitatea către tehnologie: sistemul le-ar putea oferi utilizatorilor informații suplimentare despre traseele sugerate, permițându-le să facă o alegere.
„Un șofer de camion ar putea, de exemplu, să decidă dacă preferă să traverseze rapid o zonă rezidențială liniștită sau să piardă zece minute în plus într-un ambuteiaj”, spune Schade. În prezent, calcularea traseului de către sistemele de navigație se bazează doar pe reducerea timpului pentru șofer. Aspecte precum impactul asupra mediului sau riscurile de siguranță nu sunt luate în considerare.
„Ar fi de dorit ca oamenii să poată alege în mod voluntar să aibă mai multă grijă”, concluzionează autoarea studiului.
Test de cultură generală. Care este diferența dintre psiholog și psihiatru?
Un startup susține că a realizat comunicarea între oameni care visează
Cum putem să prevenim osteoporoza
Studiu: Persoanele născute fără simțul mirosului respiră diferit