Moya Sarner, scriitoare și psihoterapeut, abordează importanța clarității în gândire și rolul acesteia în construirea unei vieți mai bune. Potrivit acesteia, mintea umană tinde adesea să creeze complicații inutile, iar acest fenomen apare și în discursul inteligenței artificiale, cum ar fi ChatGPT.
Sarner argumentează că stilul prolix și „agenții de îngroșare” ai limbajului, acele elemente care complică în loc să clarifice, sunt dăunătoare nu doar în comunicare, ci și în procesul de autodezvoltare.
„Psihoterapeuții nu dau sfaturi pacienților lor. (…) Cu toate acestea, acum încalc această regulă. Vă sfătuiesc să nu citiți niciodată nimic de la ChatGPT, niciodată. Sau, așa cum ChatGPT ar putea spune, după ce a luat în considerare toți factorii în procesul de a ajunge la concluzia menționată mai sus, ar putea fi benefic să rețineți următoarele dacă vă aflați în situația de a vă dori ca viața să fie diferită: Niciodată. Să. Nu. Citiți. Nimic. Scris. De. ChatGPT”, spune Moya Sarner.
Sarner compară această tendință cu experiențele din practica sa, unde pacienții adesea se confruntă cu blocaje emoționale în momentele de explorare interioară. Ea utilizează teoria psihanalistului Wilfred Bion, care a descris momentele de autoconștientizare ca fiind în stare „K” (de înțelegere) sau „-K” (de evitare a înțelegerii). Aceasta explică faptul că mintea noastră, la fel ca și algoritmii AI, tinde să evite uneori adevărurile incomode, preferând confuzia și complexitatea în locul unui discurs clar și autentic.
„ChatGPT operează în -K. simt asta de la o poștă. Această confuzie în comunicare reflectă partea din noi care preferă să păstreze lucrurile obscure și complicate, în loc să le simplifice și să le facă semnificative”, spune specialista, potrivit The Guardian.
Ea observă cum, într-o sesiune de terapie, un pacient se apropie adesea de un adevăr emoțional dureros, dar apoi intervine „agentul de îngroșare” care distrage atenția de la esență și complică dialogul, îndepărtând progresul autentic.
Mai mult, Sarner critică modul în care chatbot-urile AI, prin generarea unor răspunsuri elaborate, dar lipsite de claritate, reflectă acest tip de blocaj mental. Ea sugerează că inteligența artificială, antrenată pe structuri complexe de date, este predispusă la această evitare a simplității, un obicei la care oamenii sunt, de asemenea, predispuși.
Adevărata dezvoltare personală și claritatea gândirii apar prin conștientizarea și simplificarea conținutului mental. Specialista propune o abordare directă și autentică, subliniind că o viață mai bună și o comunicare eficientă necesită mai mult decât doar un limbaj accesibil: ele cer capacitatea umană unică de a simți și de a înțelege.
Cu alte cuvinte, chatbot-urile AI, chiar dacă ar putea atinge un anumit nivel de coerență, rămân lipsite de „ingredientul” crucial – emoția umană care dă sens comunicării.
Copiii care sar peste micul dejun sunt mai puțin fericiți, arată un studiu
Clubul celor care se trezesc la 5 dimineața. Aduce asta succes și fericire?
Microbiomul fericit: cum avem grijă de „vietățile” din și de pe corpul nostru?
Frumusețea nu aduce fericire. Ce se întâmplă cu oamenii care arată prea bine?