Sfatul unul psiholog pentru a depăși depresia sezonieră: Apreciați iarna pentru ceea ce este, fără să vă doriți să fie altfel

Kari Leibowitz are un doctorat în psihologie socială de la Universitatea Stanford, SUA, acolo unde a studiat rolul mentalităților noastre asupra sănătății și bunăstării noastre. În ultimii 10 ani, Leibowitz a investigat atitudinile oamenilor față de iarnă și modul în care acestea ne pot afecta puternic starea de spirit și comportamentul – cercetare care a culminat cu cartea sa de debut, How to Winter: Harnessing Your Mindset to Thrive in Cold, Dark Or Difficult Times.

În calitate de bursieră Fulbright, ea s-a mutat din Atlanta la Universitatea Tromsø din Norvegia. Acolo, noaptea polară durează aproape două luni.

• Este posibil ca viața de pe Venus să ajungă acolo de pe Pământ?
• Ce este tulburarea de depersonalizare? Medicii încă încearcă să deslușească misterul

„Eram în căutarea unui proiect de cercetare și am început să-i scriu lui Joar Vittersø, unul dintre cei mai importanți experți mondiali în fericire și bunăstare. Mi-a spus că se află la cea mai nordică universitate din lume și m-am gândit: cum poate trăi expertul mondial în fericire umană în acest loc în care soarele nu răsare timp de două luni în fiecare iarnă? Am presupus că iarna este rea pentru sănătatea mintală și că oamenii care locuiesc în Tromsø ar fi deprimați, dar am constatat că au rate relativ scăzute de tulburare afectivă sezonieră (Sad), având în vedere cât de departe sunt în nord și cât de întunecate și lungi sunt iernile lor”, explică ea.

Mentalitatea, cheia pentru o stare de bine în timpul iernii

Kari a analizat rolul mentalității în starea de bine a oamenilor în timpul iernii. Potrivit cercetărilor sale, mentalitățile sunt presupunerile noastre fundamentale cu privire la modul în care funcționează lumea și cum ne vor afecta diferite lucruri.

„De exemplu, am putea avea o mentalitate conform căreia stresul este fie benefic, fie dăunător – iar cercetările sugerează că acest lucru poate influența modul în care facem față provocărilor. În mod similar, am putea avea o mentalitate conform căreia iarna este limitativă sau plină de oportunități, îngrozitoare sau încântătoare”, mai spune specialista.

Cu alte cuvinte, oamenii confundă circumstanțele obiective – faptul că iarna este rece, întunecată și umedă – cu lucruri subiective, cum ar fi faptul că este mohorâtă, plictisitoare și deprimantă, când s-ar putea spune la fel de ușor că este confortabilă, magică și restauratoare.

În mod surprinzător, Kari a descoperit chiar că, cu cât merge mai la nord, cu atât atitudinea oamenilor față de iarnă este mai pozitivă, cei din Svalbard având cele mai pozitive opinii, ceea ce pare să îi protejeze de depresia de iarnă.

Cum să ne schimbăm concepția despre vremea mohorâtă

Se pare că putem și noi să urmăm exemplul lor. Primul pas este să apreciem iarna pentru ceea ce este, fără să ne dorim să fie altfel, și apoi să încercăm să observăm lucrurile plăcute legate de ea.

De exemplu, am putea deplânge faptul că avem mai puțină energie, dar am putea răsturna acest lucru și spune că iarna este o perioadă în care trebuie să facem mai puțin și să ne odihnim mai mult.

Ați putea, de asemenea, să vă schimbați concepția despre vreme. Atunci când plouă, drumul către locul de muncă poate fi mai inconfortabil, dar s-ar putea să considerați că această vreme este deosebit de potrivită pentru sarcinile interioare și creative, notează The Guardian.

„Unele cercetări sugerează că întunericul sporește creativitatea. Pe care dintre aceste lucruri vă concentrați va avea o mare influență asupra modului în care veți experimenta ploaia în acea zi. Aceste lucruri ar putea părea mici sau prostești la început, dar ele vă antrenează să observați lucruri diferite despre iarnă”, mai subliniază Kari.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Studiu: persoanele cu depresie și-ar putea administra stimulare cerebrală la domiciliu

Ce au descoperit cercetătorii în creierul oamenilor care suferă de depresie?

Efectul surprinzător pe care oțetul îl are asupra depresiei

Tot mai mulți copii, încă de la 5 ani, suferă de anxietate sau depresie. Ce recomandă specialiștii?