Oamenii de știință au repornit creierul unui porc la aproape o oră după ce acesta a murit

Oamenii de știință au repornit creierul unui porc la aproape o oră după ce circulația s-a oprit. Funcționalitatea a fost menținută timp de ore întregi, datorită unei descoperiri surprinzătoare a cercetătorilor din China. Această realizare reprezintă un pas uriaș înainte în descoperirea modului în care poate fi restabilită funcția cerebrală după un stop cardiac subit. Reușita sugerează că medicii ar putea extinde fereastra limitată în care resuscitarea pacienților după un stop cardiac poate avea succes.

Cum au readus la viață creierul unui porc? Prin integrarea ficatului neafectat al pacientului, organul pe care corpul îl folosește pentru purificarea sângelui, în sistemul de susținere a vieții folosit pentru a reanima creierul după ce timpul a expirat.

Stopul cardiac subit provoacă numeroase probleme în organism din cauza opririi rapide a fluxului sanguin. Scăderea ulterioară a circulației în părți ale corpului se numește ischemie, iar când apare în creier, poate cauza daune grave și ireparabile în doar câteva minute. De aceea, fereastra pentru resuscitarea după stop cardiac este atât de scurtă.

Se știe că ischemia multi-organ are un rol important în capacitatea creierului de a se recupera după un stop cardiac, dar nu s-au investigat complet rolurile fiecărui organ în parte.

Creierul unui porc a fost repornit la o oră după deces

În ultimii ani, oamenii de știință au folosit modele de porci pentru a testa metode de limitare a leziunilor cerebrale. Sub supravegherea medicului Xiaoshun He, de la Universitatea Sun Yat-Sen (China), o echipă de cercetători a studiat modul în care ficatul contribuie la recuperarea creierului după ischemia cauzată de stopul cardiac. Folosind 17 mini-porci tibetani crescuți în laborator, echipa a comparat efectul includerii unui ficat într-o situație de pierdere a circulației. Într-un set de experimente, două grupuri de porci au fost supuse ischemiei cerebrale timp de 30 de minute; unul dintre grupuri a fost, de asemenea, supus ischemiei hepatice, iar celălalt nu. Între timp, un grup de control nu a fost supus ischemiei, relatează Science Alert.

După ce porcii au fost eutanasiați și creierii lor examinați, grupul de control a avut evident cele mai puține leziuni cerebrale; însă grupul care nu a fost supus ischemiei hepatice a prezentat leziuni cerebrale semnificativ mai reduse decât grupul care a fost afectat și la nivelul ficatului.

Etapa următoare a cercetării a implicat încercarea de a integra un ficat neafectat în sistemul de susținere a vieții pentru a reanima un creier care fusese îndepărtat complet de la un porc eutanasiat. Deși acest scenariu este improbabil pentru tratarea oamenilor, el îi ajută pe cercetători să înțeleagă intervalele de timp în care resuscitarea poate fi viabilă. Sistemul de bază de susținere a vieții includea o inimă și plămâni artificiali pentru a pompa fluide prin creier. Într-un grup, un ficat de porc a fost integrat în sistem, cunoscut sub numele de perfuzie normotermică cerebrală asistată de ficat.

Mai întâi, creierii au fost conectați la sistemele de susținere a vieții la 10 minute după începerea procedurii. Pentru sistemul fără ficat, activitatea electrică în creier a apărut în decurs de o jumătate de oră, dar a scăzut în timp.

Intervalul critic

Echipa a experimentat, de asemenea, cu diferite întârzieri, conectând creierii la sistemul asistat de ficat la intervale de 30, 50, 60 și 240 de minute. Intervalul de timp care a arătat cele mai mari promisiuni a fost cel de 50 de minute după ce creierul a fost privat de sânge: activitatea electrică a fost reluată și menținută timp de șase ore, când experimentul a fost oprit.

În mod remarcabil, în creierii care au fost privați de oxigen timp de 60 de minute, activitatea a revenit doar pentru trei ore înainte de a dispărea, sugerând un interval critic în care resuscitarea poate avea succes cu ajutorul unui ficat funcțional.

Aceste rezultate, spun cercetătorii, sugerează că ficatul are un rol important în dezvoltarea leziunilor cerebrale după un stop cardiac. Descoperirile deschid noi căi de cercetare asupra leziunilor cerebrale și vor îmbunătăți ratele de supraviețuire și rezultatele recuperării la pacienții umani în viitor.

Cercetarea a fost publicată în EMBO Molecular Medicine.

Vă recomandăm să citiți și:

Oamenii evoluează chiar sub ochii noștri pe Platoul Tibetan

Iată de ce antibioticele sunt mai puțin eficiente în combinație cu lactatele

Test de cultură generală. De ce își schimbă culoarea merele tăiate?

Celulele moarte sunt eliminate din organism într-un mod surprinzător