Europa a fost un lider în ceea ce privește salvarea naturii. Acum, regresul ar putea amenința progresul global
Atunci când diplomații au încheiat un acord pentru salvarea naturii în 2022, angajându-se să oprească pierderea biodiversității până la sfârșitul deceniului, Europa a fost văzută ca un lider credibil în cadrul unor negocieri dificile. UE i-a determinat pe ceilalți să își intensifice eforturile, susținând obiectivul de a proteja 30% din suprafața terestră și maritimă până în 2030.
Dar, doi ani mai târziu, înainte ca delegații și se întâlnească în Columbia, țară bogată în viață sălbatică, pentru Cop16 – summitul internațional pentru salvarea naturii – entuziasmul Europei pentru salvarea speciilor pare să fie pe cale de dispariție, notează The Guardian.
La începutul anului, liderii UE au redus planurile de reducere a poluării și de protejare a habitatelor în urma protestelor furibunde ale agricultorilor. Comisia a anunțat că o lege privind refacerea naturii a fost transformată într-un sac de box politic, obținându-se cu greu majorități la voturile cheie pentru aprobarea acordului, iar un regulament privind reducerea defrișărilor va fi amânat cu un an.
Acest regres a alarmat conservatorii și oamenii de știință, care se tem că pierderea biodiversității este pusă deoparte chiar în ajunul celor mai importante negocieri din lume privind natura.
Contradicții de talie europeană
Guy Pe’er, ecologist la Centrul Helmholtz pentru Cercetarea Mediului, a declarat că noua linie privind natura este „extrem de îngrijorătoare”, deoarece UE a fost percepută ca un lider.
„Dacă și alte zone ale lumii adoptă aceeași poziție, ne putem confrunta cu un risc global de accelerare a pierderilor”, a spus el.
Cei mai vocali oponenți ai planurilor europene de protecție a naturii sunt partidele de extremă dreapta, care se opun total „acordului verde” al UE, și partidele de centru-dreapta, care susțin nominal proiectul, dar au încercat în mod repetat să îl slăbească. Ambele grupuri au câștigat locuri în detrimentul Verzilor la alegerile pentru Parlamentul European din iunie, într-o schimbare spre dreapta care a avut ecou în alegerile naționale și regionale de pe întregul continent.
În septembrie, statele membre ale UE au convenit să reducă nivelul de protecție a lupilor, ceea ce a stârnit critici din partea ecologiștilor, care consideră că este un „semnal rușinos” în perioada premergătoare summitului.
Măsura a fost luată la scurt timp după ce Ursula von der Leyen, președinta Comisiei, și-a anunțat echipa de conducere, cu o schimbare de retorică care a pus accentul pe creșterea economică în detrimentul agendei ecologice care a caracterizat mandatul său anterior.
„Este o modificare a filosofiei de bază”
Pe’er a spus: „În loc de reziliență, durabilitate și limite planetare – ca să nu mai vorbim de natură sau biodiversitate – auzim acum cuvintele competitivitate, stimularea economiei noastre și sprijinirea industriei. Aceasta nu este o mică schimbare a tonului acordului ecologic, ci mai degrabă o modificare fundamentală a filosofiei de bază”.
Eforturile recente ale Europei de a proteja natura au fost contradictorii. UE nu a reușit să își îndeplinească obiectivele privind biodiversitatea pentru 2020 și riscă, de asemenea, să nu își atingă nici obiectivele de protecție pentru 2030. În 2021, majoritatea țărilor membre nu și-au plătit partea lor echitabilă din angajamentul de 20 de miliarde de dolari (15,3 miliarde de lire sterline) pe an de a proteja natura, conform unei analize realizate în iunie.
Doar opt dintre cele 27 de state membre și-au revizuit strategiile și planurile de acțiune naționale privind biodiversitatea și doar același număr și-au prezentat angajamentele de a proteja natura.
Vă mai recomandăm să citiți și:
Femeile sunt de 14 ori mai expuse să moară în urma dezastrelor naturale
Un compus natural din măsline ar putea trata diabetul și obezitatea