IQ-ul din liceu poate prezice cât alcool vei consuma ca adult
IQ-ul din liceu ar putea fi un indicator neașteptat al preferințelor pentru băuturi mai târziu în viață, iar oamenii de știință încă nu știu exact de ce.
Potrivit unui nou studiu realizat pe un eșantion majoritar de bărbați și femei din SUA, cu cât scorul IQ-ul din liceu, în special din primul an, este mai mare, cu atât există o probabilitate mai mare ca persoana respectivă să consume regulat alcool la vârsta adultă. Analiza a arătat că scorurile IQ, care măsoară inteligența generală, ar putea prezice dacă adolescenții au șanse mai mari să fie consumatori de alcool decât abstinenți la vârsta mijlocie, deși nu au putut prezice dacă consumul va fi moderat sau excesiv.
Pentru femei, consumul moderat de alcool a fost definit drept 1-29 de băuturi alcoolice pe lună, iar pentru bărbați, între una și 59 de băuturi. Orice cantitate peste aceste limite a fost considerată consum excesiv.
Studiul a inclus informații despre sănătate, educație și finanțe de la 6.300 de bărbați și femei din statul Wisconsin, care au absolvit liceul în 1957.
Ce spune IQ-ul din liceu despre cât vei bea în viață?
În 2004, la 48 de ani de la absolvire, participanții au raportat câte băuturi alcoolice au consumat în ultima lună, precum și de câte ori au consumat cinci sau mai multe băuturi alcoolice într-o singură sesiune, ceea ce a fost considerat consum excesiv (binge-drinking).
Pentru fiecare creștere de un punct în scorul IQ, cercetătorii au descoperit o creștere de 1,6% în probabilitatea de a fi un consumator moderat sau excesiv de alcool, în loc de abstinent. Totuși, cei cu scoruri IQ mai mari au raportat mai puține episoade de binge-drinking.
Aceste rezultate nu înseamnă neapărat că IQ-ul din adolescență „îți controlează destinul”, explică psihiatrul Sherwood Brown, de la Centrul Medical UT Southwestern din Texas. Dar sugerează că scorurile IQ sunt legate de factori sociali care pot influența consumul de alcool la vârsta mijlocie.
Factorii care influențează consumul de alcool
Când Brown și colegii săi au luat în considerare factorii socioeconomici, au descoperit că venitul gospodăriei a mediat parțial relația dintre IQ și obiceiurile de consum de alcool, însă nivelul de educație al unei persoane nu a afectat această relație. „Deși nu putem surprinde toate mecanismele care mediază relația dintre consumul de alcool și IQ, știm că venitul explică parțial legătura dintre cele două”, afirmă neurocercetătoarea Jayme Palka, de la UT.
Studiile anterioare au legat scorurile IQ mai mari de venituri mai mari.
La rândul lor, cercetările au arătat o relație între veniturile mai mari și un consum mai frecvent de alcool, posibil din cauza accesibilității alcoolului în această populație și a „normelor sociale de consum asociate prestigiului sau succesului”.
În 2020, o analiză realizată pe bărbați norvegieni a arătat că cei cu scoruri de inteligență mai mari raportau un consum mai frecvent de alcool la sfârșitul vârstei de 20 de ani, comparativ cu cei cu scoruri mai mici, iar *binge-drinking*-ul părea să fie un factor determinant al acestei asocieri.
Legătura dintre IQ-ul din liceu și consumul de alcool trebuie explorată mai departe
Însă acest nou studiu realizat în SUA sugerează că acest lucru ar putea să nu fie valabil în cazul femeilor, notează Science Alert.
Consumul excesiv de alcool a fost în cele din urmă mai puțin frecvent în rândul femeilor decât al bărbaților, iar în ambele grupuri, scorurile IQ mai mari au prezis mai puține episoade de binge-drinking în viitor, nu mai multe.
Cu toate acestea, cercetarea a fost realizată pe un grup majoritar de indivizi albi, non-hispanici, dintre care majoritatea erau femei cu studii superioare, ceea ce înseamnă că rezultatele s-ar putea să nu fie aplicabile altor populații.
Cercetătorii de la UT susțin că viitoarele studii ar trebui să investigheze cum este legată de IQ tulburarea consumului de alcool și să exploreze alți factori mediatori care ar putea explica relația dintre cogniție și consumul de alcool.
Studiul a fost publicat în revista Alcohol and Alcoholism.
Vă recomandăm să citiți și:
Carnea cultivată în laborator, tot mai aproape de consumatori