Oamenii care mănâncă mai puțin ar putea trăi mai mult, arată un studiu

Reducerea caloriilor și amânarea mesei ar putea fi o strategie de succes pentru a-ți prelungi viața, deși există anumite condiții și limitări.

Un nou studiu amplu din SUA, realizat pe aproape 1.000 de șoareci, sugerează că schimbările metabolice și reducerea masei corporale sunt efecte secundare ale restricției alimentare, care ar putea avea un cost asupra sănătății pentru anumite persoane. Studiile repetate au arătat în mod constant că diverse animale, de la maimuțe la musculițe de oțet, șoareci și nematode, își pot prelungi viața atunci când aportul lor de hrană este redus.

• Cercetătorii au găsit genele care ajută la slăbit
• Evenimentul Laschamp: iată „sunetul” ciudat produs de inversarea câmpurilor magnetice ale Pământului!

Totuși, din cauza eticii și a provocărilor legate de cercetările clinice, este dificil de spus dacă un consum redus de alimente ar putea extinde și viața oamenilor.

Iată cum îți poți prelungi viața prin dietă!

Investigațiile observaționale, care folosesc restricții calorice mai puțin extreme, cum ar fi postul intermitent, sugerează că există beneficii ale restricției alimentare care ar putea reduce riscul de moarte prematură.

Studiile privind sănătatea indică, de asemenea, scăderea în greutate, reducerea grăsimii corporale și a riscurilor cardiometabolice, lucruri care pot contribui semnificativ la prelungirea vieții. Însă din cauza numărului redus de participanți și a perioadelor limitate de studiu, este greu de spus dacă aceste schimbări sunt direct responsabile pentru prelungirea vieții.

Cercetătorii au evaluat efectele restricțiilor calorice graduale și ale postului intermitent la 960 de șoareci femele, diferite din punct de vedere genetic, confirmând concluziile altor studii anterioare: menținerea corpului ușor înfometat din când în când poate duce la o viață mai lungă.

Șoarecii care au fost supuși celei mai mari reduceri calorice au pierdut, în medie, aproape un sfert din greutatea pe care o aveau la vârsta de 6 luni, până la 18 luni, în timp ce șoarecii cu o dietă normală au acumulat puțin peste un sfert din greutatea lor inițială, scrie Science Alert.

De ce această metodă nu este potrivită pentru toți?

Este de remarcat că șoarecii supuși unei restricții calorice severe au trăit, în medie, cu aproximativ 9 luni mai mult decât cei cu o dietă normală, o creștere de peste o treime. Ceea ce mediile nu arată este variația din fiecare grup de șoareci cu diete controlate. Deși durata de viață a șoarecilor cu restricții severe s-a extins semnificativ, unii șoareci au murit la vârste diferite, ca și cum forțele negative au anulat beneficiile restricției calorice.

De fapt, în grupurile cu restricții calorice, șoarecii care au reușit să mențină o greutate mai mare au trăit mai mult, sugerând că reglarea metabolică probabil nu este explicația pentru care aceștia își pot prelungi viața.

Genetica este cea care „decide” dacă îți poți prelungi viața sau nu prin dietă

Genetica, susțin autorii studiului, a avut un rol mult mai important în determinarea duratei de viață a șoarecilor. Cei care și-au păstrat greutatea în ciuda stresului și cei cu o proporție mai mare de globule albe, precum și cu o variație mai mică a dimensiunii globulelor roșii, au avut șanse mai mari de supraviețuire.

Pe scurt, un șoarece rezistent și bine „echipat” avea mai multe șanse să le facă față presiunilor vieții și să trăiască mai mult.

Întrebarea de ce postul regulat sau reducerea caloriilor i-a ajutat pe unii șoareci să trăiască mai mult rămâne deschisă. Fără îndoială, este vorba despre un cumul complex de factori, aparent mai puțin legați de pierderea în greutate și metabolism decât s-a crezut inițial.

Deși există diferențe între fiziologia șoarecilor și cea a oamenilor, acest studiu ne invită să reflectăm la modul în care ne gândim la dietă, sănătate și durata vieții.

Asta nu înseamnă că nu există loc pentru restricții alimentare care să ne mențină metabolismul în ordine. Chiar dacă genele noastre decid, în mare măsură, șansele de a ajunge la 99 de ani, menținerea unei sănătăți bune de-a lungul vieții este, poate, la fel de importantă ca prelungirea acesteia, dacă nu chiar mai mult.

Acest studiu a fost publicat în revista Nature.

Vă recomandăm să citiți și:

Uleiul de măsline extravirgin poate întârzia declinul cognitiv în sindromul Down

„Natura este gratuită și este cel mai bun medicament”: Să fie o plimbare rețeta perfectă pentru îmbunătățirea sănătății mintale?

Carnea cultivată în laborator, tot mai aproape de consumatori

O maimuță și-a recăpătat vederea cu celule stem umane