Autismul și ADHD încep în intestine, arată un studiu efectuat pe copii din Suedia

Depistarea timpurie a tulburărilor de neurodezvoltare, cum ar fi autismul, este importantă pentru a asigura copiilor sprijinul de care au nevoie pentru a dobândi abilitățile esențiale pentru viața de zi cu zi.

Bazate în principal pe liste de verificare a etapelor și pe simptome, diagnosticele de autism se bazează în prezent și pe observații ale comportamentului care se manifestă adesea după ce au trecut etapele cruciale ale dezvoltării.

În cercetările publicate recent privind copiii suedezi, s-a constatat că microbii și metaboliții pe care aceștia îi produc în intestinele sugarilor – atât în excremente, cât și în sângele din cordonul ombilical – ar putea ajuta la depistarea riscului unui copil de a suferi de afecțiuni precum autismul. Iar aceste diferențe pot fi detectate încă de la naștere sau în primul an de viață. Acești markeri au fost evidenți, în medie, cu peste un deceniu înainte ca acești copii să fie diagnosticați.

Nu există biomarkeri cunoscuți pentru autism. Eforturile de a găsi biomarkeri au fost în mare măsură împiedicate de faptul că autismul are multe căi potențiale care duc la el, iar cercetătorii tind să ignore modul în care aceste cauze pot funcționa împreună ca un întreg.

Un biomarker potențial pentru afecțiunile de neurodezvoltare precum autismul sunt microbii intestinali. Conexiunea dintre intestin și creier, sau axa intestin-creier, este un domeniu de interes considerabil în rândul oamenilor de știință. Microbii intestinali joacă roluri semnificative în sănătate, inclusiv în imunitate, echilibrul neurotransmițătorilor, sănătatea digestivă și multe altele.

Cercetătorii au demonstrat că microbiomul este suficient de personalizat încât poate distinge două persoane sau două gospodării chiar mai bine decât genetica, diferențele în colonizare începând foarte devreme în viață.

Diferențele pot fi detectate încă de la naștere sau în primul an de viață

Un mic studiu pilot a arătat că, copiii cu autism, s-au înregistrat îmbunătățiri ale simptomelor gastrointestinale și legate de autism după ce microbii sănătoși au fost transferați în intestinele lor, unele beneficii durând până la doi ani.

Cu toate acestea, majoritatea studiilor privind microbiomul și afecțiunile de neurodezvoltare se limitează la persoanele care sunt deja diagnosticate cu ADHD, autism sau alte afecțiuni, iar aceste studii prezintă adesea rezultate mixte.

Astfel, s-a examinat sângele din cordonul ombilical și scaunele colectate la vârsta de aproximativ 1 an de la participanții la un studiu, care urmărește sănătatea a aproximativ 17 000 de copii născuți între 1997 și 1999 și a părinților acestora.

S-au urmărit acești copii de la naștere – aproape 1 200 au fost diagnosticați ulterior cu o tulburare de neurodezvoltare până la vârsta de 23 de ani.

S-au descoperit diferențe semnificative în compoziția bacteriană și nivelurile de metaboliți care s-au dezvoltat înainte de apariția simptomelor afecțiunilor de neurodezvoltare – cum ar fi tulburări gastrointestinale, irascibilitate și probleme de somn – precum și diagnostice medicale oficiale, scrie ScienceAlert.

Aceste diferențe se refereau la mai multe afecțiuni, inclusiv autism, ADHD și tulburări de vorbire. în continuare, am legat bacteriile de neurotransmițători – semnale chimice care ajută celulele creierului să comunice – și vitamine precum riboflavina și vitamina B din scaunul copilului. Având în vedere cercetările anterioare asupra copiilor și adulților diagnosticați deja cu o tulburare de neurodezvoltare, cercetătorii se așteaptă să găsească diferențe în compoziția microbiomului și în sănătatea celor cu și fără tulburări de neurodezvoltare.

Dezechilibru în compoziția microbiană

S-a observat o variabilitate a microbilor și a metaboliților care afectează sănătatea sistemului imunitar și a creierului, printre altele, în scaunul colectat din scutecele copiilor în jurul vârstei de 1 an și în sângele din cordonul ombilical colectat la naștere.

Dezechilibrul în compoziția microbiană – ceea ce microbiologii numesc disbioză – sugerează că recuperarea incompletă după utilizarea repetată a antibioticelor poate afecta foarte mult copiii în această perioadă vulnerabilă. În mod similar, s-a observat că infecțiile repetate ale urechii erau legate de o probabilitate de două ori mai mare de a dezvolta autism.

Copiii care foloseau în mod repetat antibiotice și care prezentau dezechilibre microbiene aveau o probabilitate semnificativ mai mare de a dezvolta autism.

Părinții ar trebui să utilizeze antibiotice dacă acestea sunt prescrise și considerate necesare de către pediatru. Mai degrabă, studiul sugerează că utilizarea repetată a antibioticelor în timpul copilăriei timpurii poate semnala disfuncții imune sau perturbarea dezvoltării creierului, care pot fi influențate de microbiomul intestinal.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Autismul ar putea fi diagnosticat doar cu o probă de scaun

Cele mai timpurii semne ale autismului, descoperite în cadrul unui experiment cu mini-creieri

„Efectul fluturelui” ar putea explica unele dintre cauzele autismului

Legătura dintre autism și microbiomul intestinal, mai clară ca niciodată