Microplasticele ar putea ajunge în creierul oamenilor și prin respirație

Particulele mici de plastic sunt prezente peste tot: în solul unde ne creștem alimentele, în apa pe care o bem și în aerul pe care îl respirăm. Ele ajung acolo din plasticul pe care îl aruncăm, care se descompune treptat în gropile de gunoi, râuri și mări. Pe măsură ce plasticul se degradează, eliberează particule minuscule numite microplastice și particule și mai mici, numite nanoplastice, în mediu. Iar respiratul ar putea introduce microplastice în creier.

Microplasticele au fost găsite tot mai des în corpul uman, dar nu se știe exact cum ajung acolo. Există trei căi probabile: le putem ingera odată cu mâncarea și băutura, le putem inhala în plămâni sau le putem absorbi prin piele. O altă cale a fost sugerată recent: prin intermediul nasului, am putea introduce microplastice în creier.

• Astronomii anunță că „a reînceput” un ciclu solar misterios de 100 de ani
• Oamenii de știință spun că au găsit o culoare nouă nemaivazută până acum

Mult timp s-a crezut că creierul uman este izolat de restul corpului datorită barierei hematoencefalice, un strat special de celule care protejează creierul de patogeni și substanțe dăunătoare. Totuși, acum se știe că această barieră poate fi traversată, deoarece s-au găsit particule mici de plastic în creierul uman.

Au fost găsite microplastice în creier. Cum au ajuns acolo?

O nouă cercetare sugerează că există un punct vulnerabil în bariera hematoencefalică, pe unde microplasticele ar putea pătrunde în creier. Cercetătorii de la Freie Universität Berlin (Germania) și Universitatea din São Paulo (Brazilia) au sugerat că acest punct ar fi în nas, unde există nervi olfactivi speciali care detectează mirosurile.

Nervii olfactivi pornesc din interiorul nasului, trec prin craniu și ajung direct în partea creierului numită bulb olfactiv. Cercetătorii sugerează că microparticulele inhalate prin nas ar putea fi transportate de-a lungul acestor nervi până în creier.

Cercetătorii și-au bazat concluziile pe analiza mostrelor de țesut prelevate de la locuitori din São Paulo care au decedat și au fost autopsiați. Ei au analizat bulbii olfactivi ai creierilor acestor persoane și au găsit microplastice în opt din cele 15 mostre studiate. Cu toate acestea, cele opt mostre conțineau doar 16 particule de microplastic, ceea ce oferă o oarecare alinare.

Aceste particule de plastic erau fragmente, sfere și fibre, fiind făcute din polipropilenă, nailon și alte tipuri de plastic. Unele fibre ar fi putut proveni din îmbrăcăminte, ceea ce are sens, deoarece spălarea hainelor din fibre sintetice este o sursă majoră de microplastice în mediu, subliniază Phys.org.

Încă nu se știu multe lucruri despre prezența nanoplasticelor în corpul uman

Studiul este doar unul dintre multele care au raportat prezența particulelor de plastic în corpul uman. Majoritatea studiilor se concentrează pe microplastice, particule de până la cinci milimetri în dimensiune. Foarte puține studii au căutat nanoplastice în corpul uman.

Nanoplasticele sunt mult mai mici, având dimensiuni sub o miime de milimetru, fiind greu de detectat fără echipamente speciale. Acestea sunt periculoase deoarece sunt suficient de mici pentru a pătrunde în celule, unde pot provoca moartea acestora.

S-a demonstrat că nanoplasticele că pot ucide celule în embrionii de animale, ceea ce poate duce la malformații la naștere. Din fericire, nu există dovezi că malformațiile la oameni au crescut în ultimii ani, ceea ce sugerează că placenta poate împiedica microplasticele și nanoplasticele să ajungă la făt.

Avem nevoie de mai multe informații despre prezența microplasticelor și a nanoplasticelor în corpul uman și despre modul în care acestea ajung acolo. Acest lucru face ca studiul Berlin-São Paulo să fie atât de interesant, deoarece sugerează o posibilă cale de acces, de la nas către creier.

Întrebarea care rămâne este: ce riscuri potențiale pentru sănătate sunt cauzate de microplastice și de nanoplastice? Verdictul încă nu este clar, dar îngrijorarea crește.

Studiul a fost publicat în JAMA Network Open.

Vă recomandăm să citiți și:

Canabisul poate avea un efect anti-îmbătrânire, au descoperit cercetătorii

Motivul pentru care inima oamenilor este unică printre mamifere

Sunt oamenii beți mai sinceri?

Cum sunt dezavantajați oamenii pentru că au un creier mai mare?