A fost publicată cea mai detaliată hartă în infraroșu a Căii Lactee

Astronomii au publicat o gigantică hartă în infraroșu a Căii Lactee, care conține peste 1,5 miliarde de obiecte, fiind cea mai detaliată realizată vreodată.

Folosind telescopul VISTA al Observatorului European de Sud (ESO), echipa a monitorizat regiunile centrale ale galaxiei noastre pe parcursul a mai mult de 13 ani. Cu un volum de 500 de terabiți de date, acesta este cel mai mare proiect observațional realizat vreodată cu un telescop ESO.

• De ce ne curge nasul de la mâncarea picantă?
• Sunt alimentele fermentate bune pentru intestine sau doar delicioase?

„Am făcut atât de multe descoperiri, încât am schimbat definitiv viziunea asupra galaxiei noastre”, spune Dante Minniti, astrofizician la Universidad Andrés Bello (Chile), care a condus proiectul.

Această impresionantă hartă în infraroșu a Căii Lactee include 200.000 de imagini captate de VISTA, telescopul pentru observarea astronomică în lumină vizibilă și infraroșie. Amplasat la Observatorul Paranal al ESO din Chile, scopul principal al telescopului este de a cartografia suprafețe mari ale cerului. Echipa a utilizat camera infraroșie a telescopului, VIRCAM, capabilă să străbată praful și gazele ce domină galaxia noastră, oferind astfel o fereastră unică către cele mai ascunse locuri ale Căii Lactee.

Ce conține cea mai detaliată hartă în infraroșu a Căii Lactee?

Acest set uriaș de date acoperă o zonă a cerului echivalentă cu 8.600 de Luni Pline și conține de aproximativ 10 ori mai multe obiecte decât o hartă precedentă publicată de aceeași echipă în 2012. Setul include stele nou-născute, adesea ascunse în coconi de praf, și grupuri globulare, adică grupuri dense de milioane dintre cele mai vechi stele din Calea Lactee. Observațiile în infraroșu îi permit telescopului VISTA să detecteze și obiecte foarte reci, care emit radiație la aceste lungimi de undă, cum ar fi piticele cenușii (stele „eșuate” care nu susțin fuziunea nucleară) sau planete rătăcitoare care nu orbitează o stea, notează Eurek Alert.

Observațiile au început în 2010 și s-au încheiat în prima jumătate a anului 2023, întinzându-se pe un total de 420 de nopți. Prin observarea repetată a fiecărei regiuni a cerului, echipa a reușit nu doar să determine pozițiile acestor obiecte, ci și să le urmărească mișcările și schimbările de luminozitate.

Cercetătorii au cartografiat stele cu luminozitate variabilă, ce pot fi utilizate ca „rigle cosmice” pentru măsurarea distanțelor. Acest lucru ne-a oferit o imagine 3D precisă a regiunilor interioare ale Căii Lactee, anterior ascunse în praf. Cercetătorii au urmărit, de asemenea, stele cu viteză extrem de mare, adică stele aruncate din regiunea centrală a galaxiei noastre după o întâlnire apropiată cu gaura neagră supermasivă aflată acolo.

Un proiect ce a condus la realizarea de sute de lucrări științifice

Noua hartă conține date colectate în cadrul sondajului VISTA Variables in the Vía Láctea (VVV) și al proiectului său partener, VVV eXtended (VVVX). „Proiectul a fost un efort monumental, posibil datorită echipei extraordinare din jurul nostru”, spune Roberto Saito, astrofizician la Universidade Federal de Santa Catarina (Brazilia) și autor principal al studiului publicat în revista Astronomy & Astrophysics, studiu care marchează finalizarea proiectului.

Sondajele VVV și VVVX au condus deja la publicarea a peste 300 de articole științifice. Odată cu finalizarea acestor sondaje, explorarea științifică a datelor colectate va continua zeci de ani de acum înainte. Între timp, Observatorul Paranal al ESO se pregătește pentru viitor: VISTA va fi echipat cu noul său instrument, 4MOST, iar Telescopul Foarte Mare al ESO (VLT) va primi instrumentul MOONS. Împreună, acestea vor oferi spectre pentru milioane de obiecte analizate, promițând descoperiri nesfârșite.

Vă recomandăm să citiți și:

Roverul Perseverance a descoperit ceva nemaivăzut pe Marte până acum

Un paradox al lui Stephen Hawking ar putea fi în sfârșit rezolvat, cu o condiție

A fost detectat un roi întreg de găuri negre care se deplasează prin Calea Lactee

O navă spațială a confirmat un fapt deja știut despre Pământ