O gaură neagră „primordială” ar putea trece prin Sistemul Solar în fiecare deceniu
Dacă există găuri negre microscopice născute la o fracțiune de secundă după Big Bang, așa cum bănuiesc unii cercetători, atunci cel puțin una ar putea zbura prin Sistemul Solar în fiecare deceniu, generând mici distorsiuni gravitaționale pe care oamenii de știință le pot detecta, relevă un nou studiu.
Aceste constatări sugerează că, dacă astronomii pot descoperi și confirma existența unor astfel de perturbări gravitaționale, ar putea fi capabili să rezolve misterul din spatele naturii materiei întunecate, materialul nevăzut despre care mulți cercetători bănuiesc că reprezintă aproximativ cinci șesimi din toată materia din cosmos.
Mulți cercetători sugerează că materia întunecată ar putea fi compusă din particule necunoscute, dar niciun experiment de până acum nu a descoperit particule noi care ar putea fi materie întunecată. Ca atare, o alternativă pe care oamenii de știință o explorează pentru a explica materia întunecată sunt așa-numitele găuri negre primordiale, cele care au existat încă de la începutul timpurilor.
Cercetările anterioare sugerează că aproximativ 86% din materia din Univers este compusă dintr-o substanță invizibilă numită materie neagră.
Oamenii de știință deduc existența materiei întunecate din efectele sale gravitaționale asupra materiei cotidiene și a luminii, dar în prezent nu se știe din ce ar putea fi alcătuită.
Gaura neagră ar genera mici distorsiuni gravitaționale în Sistemul Solar
Numele găurilor negre provine de la imensa lor atracție gravitațională, care este atât de puternică încât nici măcar lumina nu poate scăpa. De-a lungul deceniilor, astronomii au detectat multe găuri negre, de la găuri negre cu masă stelară, de obicei de cinci până la 10 ori masa soarelui, până la găuri negre supermasive cu dimensiuni de milioane până la miliarde de mase solare. În schimb, noul studiu a examinat găurile negre primordiale, despre care cercetările anterioare sugerează că ar putea avea doar masa unui asteroid tipic.
„Găurile negre pe care le luăm în considerare în lucrare sunt de cel puțin 10 miliarde de ori mai ușoare decât soarele și abia dacă sunt mai mari ca dimensiune decât un atom de hidrogen”, a declarat pentru Space.com Sarah Geller, coautoare a studiului, fizician teoretician la Universitatea California din Santa Cruz.
Găurile negre apar atunci când un obiect este atât de dens, încât se prăbușește sub forța propriei gravitații. Lucrările anterioare sugerează că, la scurt timp după Big Bang, înainte ca Universul să se extindă foarte mult, fluctuațiile aleatorii ale densității materiei din cosmosul nou-născut au determinat unele aglomerări să devină suficient de dense pentru a forma găuri negre.
Cercetările anterioare au sugerat că găurile negre primordiale care au supraviețuit până în prezent ar putea constitui cea mai mare parte a materiei negre. Dacă o gaură neagră nu își dezvăluie existența – de exemplu, prin sfâșierea unei stele – ea poate rămâne nedetectată în negura spațiului.
Noul studiu a examinat cât de des ar putea zbura găurile negre primordiale prin Sistemul Solar și dacă acestea ar putea produce efecte pe care oamenii de știință le-ar putea detecta asupra obiectelor vizibile.
Cum apar găurile negre?
Inițial, cercetătorii „s-au gândit la ce s-ar putea întâmpla dacă o gaură neagră ar străpunge scoarța terestră, sau ar trece prin atmosfera noastră, sau ar lăsa un crater pe Lună”, a spus Geller. „Ne-am întrebat chiar ce s-ar întâmpla dacă una dintre aceste mici găuri negre ar lovi un om”.
În schimb, „aveam nevoie de un sistem suficient de mare pentru ca găurile negre să treacă prin el în mod regulat, dar suficient de precis măsurat pentru a putea observa vreun efect”, a spus Geller.
Oamenii de știință au ajuns să se concentreze asupra găurilor negre primordiale care zboară în apropierea planetelor interioare ale Sistemului Solar – Mercur, Venus, Pământ și Marte.
Ei au descoperit că, dacă există găuri negre primordiale, acestea ar putea fi suficient de abundente pentru ca cel puțin una dintre ele să zboare pe lângă lumile interioare o dată pe deceniu. Aceștia au adăugat că este posibil ca mai multe survoluri să fi avut loc deja, deoarece tehnologiile capabile să detecteze astfel de perturbații au intrat în funcțiune, scrie LiveScience.
Oamenii de știință au mai precizat că rezultatele lor se bazează pe simulări pe calculator relativ simple, care nu au precizia necesară pentru a analiza date reale privind orbitele Sistemului Solar interior.
Vă recomandăm să mai citiți și:
Telescopul Spațial James Webb a găsit o gaură neagră care își omoară propria galaxie
O nouă gaură neagră a fost descoperită în centrul galaxiei noastre
Telescopul Webb a observat un „inel Einstein” de la o gaură neagră monstruoasă