Un obiect în formă de alună a fost înregistrat de radar în timp ce trecea pe lângă Pământ
Universul vrea să ne uimească din nou, trimițând spre planeta noastră un obiect în formă de alună: marele asteroid care a trecut în siguranță pe lângă Pământ la mijlocul lunii septembrie era, de fapt, format din doi asteroizi îmbinați într-unul singur.
Acest obiect în formă de alună, adică asteroidul 2024 ON, a trecut pe lângă Pământ pe 17 septembrie cu o viteză de 31.933 km/h, ceea ce înseamnă de aproximativ 26 de ori viteza sunetului. Acest corp ceresc este imens, având o lungime de 350 metri, însă a trecut în siguranță la o distanță de 1 milion de kilometri de Pământ, ceea ce înseamnă de peste 2,5 ori distanța medie dintre Pământ și Lună.
„Acest asteroid este clasificat ca fiind potențial periculos, dar nu reprezintă o amenințare pentru Pământ în viitorul apropiat”, conform unui comunicat recent al NASA Jet Propulsion Laboratory. Măsurători recente ale asteroidului, realizate cu ajutorul radarului **Goldstone Solar System Radar** din California, „au permis oamenilor de știință să reducă semnificativ incertitudinile legate de distanța asteroidului față de Pământ și de mișcarea sa viitoare pentru multe decenii”.
Un obiect în formă de alună din spațiu este format din două obiecte „sudate”
Imaginile recente au dezvăluit forma de „alună” a asteroidului, formată din doi asteroizi mai mici care, cu eoni în urmă, au plutit atât de aproape unul de celălalt încât au devenit legați gravitațional. În cele din urmă, cei doi s-au contopit într-un singur corp. Cei doi „lobi” ai conglomeratului de asteroizi sunt separați de un „gât” distinct, unul dintre lobi fiind cu aproximativ 50% mai mare decât celălalt, scrie Space.com.
„Punctele luminoase de pe suprafața asteroidului indică probabil bolovani mari”, conform declarației. Oamenii de știință numesc astfel de asteroizi cu doi lobi „binari de contact” și estimează că cel puțin 14% dintre asteroizii din apropierea Pământului, cu dimensiuni mai mari de 200 de metri, fac parte din această categorie.
Cel mai cunoscut binar de contact este probabil Selam, o mică lună care însoțește asteroidul Dinkinesh, aflat între orbitele lui Marte și Jupiter. Selam a fost descoperit la începutul acestui an de către sonda spațială Lucy a NASA și este primul satelit binar de contact care a fost găsit orbitând un asteroid.
În contrast, totuși, 2024 ON pare să fie un asteroid rătăcitor. Și deși a fost considerat „potențial periculos” (termenul NASA pentru orice asteroid care se apropie la mai puțin de 7,5 milioane km de orbita Pământului în jurul Soarelui), acest asteroid nu a reprezentat niciun pericol pentru planeta noastră.
Nu există niciun pericol pentru Pământ
De la începutul acestui an, astronomii au catalogat mai mult de 60 de asteroizi ale căror orbite i-au adus între Pământ și Lună. Zeci de mii de alte corpuri cerești din centura principală de asteroizi dintre Marte și Jupiter sunt descoperite treptat în imagini arhivate, cu ajutorul algoritmilor AI și a eforturilor voluntare ale oamenilor de știință amatori.
În această toamnă, un asteroid va deveni temporar a doua „Lună” a Pământului, după ce planeta noastră va atrage acest corp din orbita sa obișnuită în jurul Soarelui. Asteroidul, numit 2024 PT5, cu o lungime de 10 metri, va orbita Pământul într-un traseu în formă de potcoavă timp de două luni, de duminică, 29 septembrie, până pe 25 noiembrie, înainte ca gravitația Soarelui să îl redirecționeze spre orbita sa normală din centura de asteroizi Arjuna, care urmează Pământul în jurul Soarelui.
Cu toate acestea, niciun asteroid din apropierea Pământului, inclusiv viitoarea „mini-lună” 2024 PT5, nu reprezintă o amenințare pentru Pământ pentru generațiile viitoare, conform previziunilor actuale. Bazându-se pe prognoze pe termen lung ale orbitelor asteroizilor, NASA a exclus orice risc real de impact cu planeta noastră în următorii cel puțin 100 de ani.
Vă recomandăm să citiți și:
Forța misterioasă care ar putea rezolva cele mai mari enigme ale cosmologiei
O echipă de cercetători a găsit mai multe găuri negre decât s-ar fi așteptat în Universul timpuriu