Un posibil semnal de la extratereștri ar fi mai degrabă un eveniment cosmic extrem de rar

Sursa unei presupuse transmisiuni extraterestre ar fi putut fi rezultatul unui eveniment cosmic extrem de rar, sugerează un nou studiu.

Una dintre cele mai mari enigme ale astronomiei s-ar putea să fi devenit și mai interesantă, conform unei noi cercetări care sugerează că sursa unui semnal misterios pe care unii l-au numit „transmisie extraterestră” ar fi putut fi, în schimb, rezultatul unui eveniment cosmic extrem de rar.

Cunoscut acum sub numele de „semnalul Wow!”, după expresia astronomului Jerry Ehman pe o copie tipărită a datelor telescopului, misterioasa transmisie a fost captată de radiotelescopul Big Ear al Universității de Stat din Ohio (SUA) în august 1977, în timpul unei scanări de rutină pentru a detecta semne de inteligență extraterestră.

În acea noapte, timp de 1 minut și 12 secunde, Big Ear a înregistrat unde radio din apropierea constelației Săgetătorul, care au fost de 30 de ori mai puternice decât zgomotul de fond din spațiul cosmic și au fost transmise pe o frecvență remarcabil de specifică de 1 420 megahertzi.

Hidrogenul, cel mai abundent element din Univers, emite în mod natural unde radio la această frecvență, ceea ce i-a determinat pe unii astronomi să creadă că extratereștrii ar opta în mod natural pentru această frecvență pentru a încerca să comunice cu Pământul, scrie LiveScience.

Potrivit lui Abel Méndez, astrobiolog planetar și director al Planetary Habitability Laboratory de la Universitatea din Puerto Rico, bizarul semnal Wow! ar putea fi, de fapt, o detectare fortuită a unei erupții extrem de intense care a lovit un nor interstelar de hidrogen gazos.

Una dintre cele mai mari enigme ale astronomiei

O stea densă, magnetică, cunoscută sub numele de magnetar, ar fi singura sursă capabilă să emită o erupție atât de puternică, care ar fi determinat norul rece de hidrogen să emită radiația detectată de Big Ear, afirmă Méndez și colegii săi.

Méndez și colegii săi au ajuns la noua ipoteză după ce au descoperit în mod neașteptat opt semnale asemănătoare cu „Wow!” în timp ce cercetau datele de arhivă de la Observatorul Arecibo, acum dispărut.

Semnalele, care erau toate emisii radio în bandă îngustă apropiate de frecvența de 1.420 megahertzi, au fost înregistrate de Arecibo între februarie și mai 2020 și fiecare a durat între două și trei minute. Faptul că au existat mai multe semnale intrigante în doar o oră de date de la Arecibo sugerează o origine naturală, iar norii de hidrogen, care sunt comuni în univers și emit în mod natural unde radio în aceeași frecvență, sunt sursa cea mai probabilă, susțin cercetătorii.

Semnalele nou descoperite au fost de 50 până la 100 de ori mai slabe decât semnalul original Wow! dar acest lucru se datorează faptului că nu au fost iluminate de un magnetar, potrivit lui Méndez.

„O rază de radiații emisă de un magnetar foarte îndepărtat, încă nedescoperit, ar fi teoretic suficient de puternică pentru a face să strălucească norii de hidrogen care intervin”, a spus Méndez. Constatările noului studiu sugerează că Big Ear a fost îndreptat în mod întâmplător spre un astfel de nor de hidrogen străfulgerat de magnetar în 1977.

Cel mai abundent element din Univers

Astronomii neimplicați în cercetare sunt în general de acord că noua ipoteză este foarte interesantă, dar rămân sceptici cu privire la detalii.

Deși o astfel de emisie luminoasă și țintită de unde radio din gazul de hidrogen la frecvența precisă de 1.420 megahertzi este posibilă în teorie, ea nu a fost niciodată observată. În plus, criticii spun că, pentru ca ipoteza noii lucrări să se adeverească, trebuiau să apară simultan mai multe coincidențe, inclusiv privirea Marelui Urechetor către norul de hidrogen particular care s-a întâmplat să fie bombardat de un magnetar, iar frecvența radiației emise trebuia să corespundă celor 1.420 de megahertzi niciodată detectați până acum.

„Caracteristica de bandă îngustă a semnalului Wow! sugerează că interferența radio a omenirii este cea mai probabilă explicație”, a declarat pentru Scientific American Yvette Cendes, un radioastronom de la Universitatea din Oregon care nu a fost implicat în noul studiu.

Viitoarele scufundări în arhivele Arecibo ale lui Méndez și ale echipei sale ar putea arunca mai multă lumină asupra particularităților noii explicații. Cu toate acestea, localizarea semnalelor ar necesita hărți de înaltă rezoluție ale sectoarelor de cer care includ norii de hidrogen. Această sarcină este potrivită pentru Very Large Array, o rețea de aproape 30 de antene radio din New Mexico care funcționează în tandem ca un singur telescop lung de kilometri.

Vă recomandăm să mai citiți și:

În urmă cu 100 de ani, cercetătorii care căutau viață pe Marte au detectat un semnal radio ciudat

Oamenii de știință au găsit „un semnal” în troposfera Pământului

Un semnal unic a fost detectat în creierul uman

Un semnal detectat în cea mai mare explozie observată vreodată indică o anihilare totală