Poluarea luminoasă excesivă poate crește riscul de Alzheimer, în special la tineri

În anumite locuri din lume, luminile nu se sting niciodată. Luminile stradale, iluminatul drumurilor și semnele iluminate pot descuraja criminalitatea, pot face drumurile mai sigure și pot îmbunătăți peisajul. Totuși, poluarea luminoasă excesivă aduce și consecințe ecologice, comportamentale și de sănătate.

În Statele Unite, unele state au legislație care urmărește reducerea poluării luminoase; cu toate acestea, nivelurile de lumină pe timp de noapte rămân ridicate în multe părți ale țării. Acum, cercetătorii de acolo au investigat corelațiile dintre poluarea luminoasă excesivă și boala Alzheimer (AD).

• De ce ne curge nasul de la mâncarea picantă?
• Sunt alimentele fermentate bune pentru intestine sau doar delicioase?

„Arătăm că în SUA există o asociere pozitivă între prevalența AD și expunerea la lumină pe timp de noapte, în special la cei cu vârsta de sub 65 de ani. Poluarea luminoasă nocturnă, un factor de mediu modificabil, poate fi un factor de risc important pentru AD”, a declarat dr. Robin Voigt-Zuwala, profesor asociat la Rush University Medical Center.

Lucrarea a fost publicată în Frontiers in Neuroscience.

Poluarea luminoasă excesivă îi afectează mult mai mult pe tineri

Cercetătorii au studiat hărți ale poluării luminoase din cele 48 de state inferioare ale SUA și au încorporat în analiză date medicale despre variabile cunoscute sau considerate a fi factori de risc pentru AD. Ei au generat date privind intensitatea luminii nocturne pentru fiecare stat și le-au împărțit în cinci grupuri, de la cea mai mică la cea mai mare intensitate luminoasă nocturnă.

Rezultatele au arătat că, pentru persoanele de 65 de ani și peste, prevalența AD a fost mai puternic corelată cu poluarea luminoasă nocturnă decât cu alți factori de risc, cum ar fi abuzul de alcool, boala cronică de rinichi, depresia și obezitatea. Alți factori de risc, precum diabetul, hipertensiunea arterială și accidentul vascular cerebral, au fost mai puternic asociați cu AD decât poluarea luminoasă.

Pentru persoanele cu vârsta de sub 65 de ani, însă, cercetătorii au descoperit că o intensitate mai mare a luminii nocturne a fost asociată cu o prevalență mai mare a AD în comparație cu orice alt factor de risc examinat în studiu. Acest lucru ar putea sugera că persoanele mai tinere sunt deosebit de sensibile la poluarea luminoasă excesivă, au spus cercetătorii.

Nu este clar de ce persoanele mai tinere ar putea fi mai vulnerabile, dar acest lucru ar putea fi legat de diferențele individuale în sensibilitatea la lumină. „Anumite genotipuri, care influențează debutul precoce al AD, influențează răspunsul la factorii de stres biologici, ceea ce ar putea explica vulnerabilitatea crescută la efectele expunerii la lumină nocturnă. În plus, persoanele mai tinere sunt mai susceptibile să locuiască în zone urbane și să aibă stiluri de viață care pot crește expunerea la lumină pe timp de noapte”, a explicat Voigt-Zuwala.

Cum putem reduce expunerea la lumină noaptea?

Cercetătorii speră că descoperirile lor pot ajuta la educarea publicului cu privire la riscurile potențiale ale luminii nocturne. „Conștientizarea asocierii ar trebui să le ofere oamenilor, în special celor cu factori de risc pentru AD, posibilitatea de a face schimbări simple în stilul de viață. Schimbări ușor de implementat includ utilizarea perdelelor opace sau dormitul cu măști pentru ochi. Acest lucru este util în special pentru cei care locuiesc în zone cu poluare luminoasă ridicată”, a spus Voigt-Zuwala.

În plus, expunerea la lumină în interiorul casei ar putea fi la fel de importantă ca expunerea la lumină din exterior. Deși cercetătorii nu au examinat efectele luminii din interior în acest studiu, au spus că lumina albastră are cel mai mare impact asupra somnului și utilizarea filtrelor de lumină albastră, schimbarea la lumină caldă și instalarea de variatoare de lumină în casă ar putea reduce eficient expunerea la lumină.

Cercetătorii au subliniat că rezultatele lor se bazează pe un subset al populației din SUA și că este posibil ca oamenii să nu trăiască toată viața în zone cu poluare luminoasă ridicată, ambii factori ar putea influența rezultatele individuale. De asemenea, oamenii de știință au spus că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege mai bine cum este influențată boala Alzheimer de lumina nocturnă, scrie Medical Xpress.

Vă recomandăm să citiți și:

„Circuitul fricii” din creier funcționează altfel decât s-a crezut

Un nou biomaterial regenerează cartilajul deteriorat din articulații

Un studiu confirmă că efortul mintal este asociat cu sentimente neplăcute

S-a aflat de ce femeile suferă de migrene mai dureroase la menstruație