Cum sunt dezavantajați oamenii pentru că au un creier mai mare?

Inteligența ne-a permis nu doar să supraviețuim ca specie, ci și să prosperăm într-o gamă largă de medii. Însă, o nouă cercetare dezvăluie că un creier mai mare vine cu un preț: o susceptibilitate mult mai mare la degradare.

Neurocercetătorul Sam Vickery, de la Universitatea Heinrich Heine (Germania), și colegii săi au descoperit că capacitatea neurologică suplimentară pe care am dezvoltat-o de la separarea noastră de cei mai apropiați strămoși acum mai bine de 6 milioane de ani a făcut ca materia cenușie a creierului nostru să fie mai vulnerabilă la impacturile îmbătrânirii.

• Test de cultură generală. Care este diferența dintre Bluetooth și Wi-Fi?
• China vrea să construiască o stație de cercetare pe Lună până în 2035

Vickery și echipa sa au aplicat algoritmi pe scanări RMN de la 189 de cimpanzei (Pan troglodytes) și 480 de creieri umani pentru a cartografia și compara volumele de materie cenușie. Ei au examinat, de asemenea, diferențele dintre creierii cimpanzeilor, ai babuinilor măslinii (Papio anubis) și ai maimuțelor rhesus (Macaca mulatta).

Ce am pierdut când am evoluat să avem un creier mai mare?

Echipa nu a găsit nicio asociere între expansiunea creierului și declinul legat de vârstă în comparațiile dintre cimpanzei și babuini și, chiar mai mult, a descoperit o îmbunătățire a sănătății creierului odată cu îmbătrânirea când au comparat cimpanzeii și maimuțele rhesus, sugerând că un creier mai mare în cazul oamenilor a crescut vulnerabilitatea speciei la degenerarea asociată vârstei.

„Cortexul prefrontal joacă un rol important în funcțiile cognitive de ordin superior, cum ar fi controlul executiv, memoria de lucru și limbajul. Expansiunea mai mare a cortexului prefrontal, care a fost esențială în dezvoltarea cognitivă evolutivă a primatelor, vine cu dezavantajul unei scăderi severe a materiei cenușii odată cu îmbătrânirea, la oameni”, explică Vickery și echipa sa.

Cum ne diferențiem de celelalte primate?

În contrast cu modul în care creierul uman s-a extins pentru a acomoda funcțiile corticale superioare, regiunile din creierul cimpanzeilor care sunt relativ mai mari decât cele din creierul babuinilor și al maimuțelor rhesus sunt implicate mai mult în procesarea informațiilor senzoriale și de mișcare.

„Acest lucru poate fi legat de abilitățile îmbunătățite ale cimpanzeilor de a folosi unelte, în comparație cu maimuțele cercopitecoide”, scriu Vickery și colegii săi în lucrare.

Pe măsură ce îmbătrânim, modelele distincte de schimbări neurologice care apar pot fi exacerbate de tulburări degenerative precum Alzheimer și Parkinson.

Cortexul prefrontal este una dintre primele regiuni afectate de aceste schimbări asociate vârstei, susținând astfel o teorie care sugerează că ultimele părți ale creierului nostru care se maturizează pe măsură ce ne dezvoltăm sunt, din păcate, și primele care suferă din cauza îmbătrânirii. Aceste locații ale creierului par, de asemenea, să fie mai puțin dense în neuroni decât alte zone, ceea ce poate contribui la fragilitatea celulelor lor, suspectează cercetătorii.

Deși cimpanzeii experimentează și ei o pierdere a materiei cenușii pe măsură ce îmbătrânesc, aceasta este într-o măsură mult mai mică decât în cazul nostru, scrie Science Alert.

Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a găsi toate avantajele și dezavantajele de a avea un creier mai mare

Vickery și echipa sa avertizează că majoritatea probelor RMN de la cimpanzei au fost prelevate de la femele, ceea ce ar putea distorsiona rezultatele. Așadar, sunt necesare cercetări suplimentare cu un raport echilibrat între sexe în toate speciile comparate pentru a confirma aceste constatări.

Dacă rezultatele echipei se dovedesc a fi corecte, ele pun cu siguranță un accent personal pe zicala „cu o mare putere vine și o mare responsabilitate”, deoarece menținerea capacităților incredibile ale creierului nostru necesită să investim mai mult timp și efort în îngrijirea acestuia dacă dorim ca abilitățile noastre cognitive de excepție să dureze mai mult.

Această cercetare a fost publicată în Science Advances.

Vă recomandăm să citiți și:

Henrietta Lacks, mama medicinei moderne. Celulele nemuritoare care au schimbat lumea

Mitocondriile „aruncă” ADN în creier și ne fură ani buni din viață

Legătura ciudată dintre vârsta noastră biologică și cât de educați au fost bunicii noștri

Sarcina după sterilizare se întâmplă mai des decât ați crede. Dar cum este posibil?