Cât de important este nivelul de inteligență al celor care folosesc un computer?

Un nou studiu a descoperit că inteligența, sub forma abilităților cognitive generale precum percepția, gândirea și memoria, limitează competența de utilizare a computerului mai mult decât se credea anterior.

Studiul a fost publicat în International Journal of Human-Computer Studies.

„Descoperirile noastre sunt primele dovezi clare că abilitățile cognitive au un efect semnificativ, independent și extins asupra capacității oamenilor de a utiliza un calculator. Spre deosebire de ceea ce se credea anterior, abilitățile cognitive sunt la fel de importante ca experiența anterioară de utilizare a calculatorului”, afirmă profesorul Antti Oulasvirta, de la Universitatea Aalto (Finlanda), care a studiat interacțiunea om-calculator pe larg împreună cu echipa sa.

Descoperirea că inteligența limitează competența de utilizare a computerului mai mult decât se știa are implicații pentru egalitatea digitală, deoarece interfețele de zi cu zi au devenit prea complexe pentru a fi folosite. Practica nu mai este suficientă, iar inteligența devine un factor la fel de critic în a prezice performanța în sarcinile de utilizare a calculatorului.

Competența de utilizare a computerului este limitată de inteligență

„Este clar că diferențele dintre indivizi nu pot fi eliminate doar prin instruire; în viitor, interfețele trebuie simplificate pentru a facilita utilizarea. Acest obiectiv vechi a fost uitat la un moment dat, iar interfețele concepute necorespunzător au devenit un factor care contribuie la diviziunea digitală. Nu putem promova o utilizare mai profundă și mai egală a calculatoarelor în societate dacă nu rezolvăm această problemă de bază”, spune Oulasvirta.

Cercetarea a fost realizată în colaborare de către cercetători de la Departamentul de Inginerie a Informației și Comunicațiilor al Universității Aalto și Departamentul de Psihologie al Universității din Helsinki (Finlanda). Subiecții de testare, provenind din diferite grupuri de vârstă, au fost rugați să realizeze 18 sarcini diferite, iar cercetătorii au observat modul în care aceștia au performat. Sarcinile au inclus instalarea de software, navigarea, utilizarea foilor de calcul și completarea formularelor, notează Tech Xplore.

Estimarea abilităților cognitive s-a bazat pe o metodă de măsurare standardizată și bine stabilită în domeniu. Acesta este primul studiu care măsoară efectiv capacitatea utilizatorilor de a realiza sarcini zilnice pe un calculator, deoarece studiile anterioare s-au bazat pe autoevaluările participanților prin chestionare.

„Știm că oamenii pot avea o percepție falsă asupra propriilor abilități, motiv pentru care a fost important să măsurăm cât de bine au performat efectiv în sarcini”, spune lectorul universitar Viljami Salmela, de la Universitatea din Helsinki.

Vârsta rămâne un factor decisiv

Studiul a oferit o mulțime de informații noi despre cele mai esențiale abilități cognitive. În timp ce viteza de procesare este importantă în jocurile pe calculator, aceasta nu este atât de accentuată în sarcinile zilnice pe calculator.

„Studiul a relevat că, în special, memoria de lucru, atenția și funcțiile executive sunt abilitățile esențiale. Atunci când folosești un calculator, trebuie să determini ordinea în care se fac lucrurile și să ții minte ce a fost deja făcut. O abilitate pur matematică sau logică nu ajută în același mod”, spune Salmela.

Potrivit lui Oulasvirta, există, de asemenea, diferențe majore între aplicații și interfețe. „De exemplu, cel mai important lucru în utilizarea unui program de foi de calcul este practica, în timp ce abilitățile lingvistice sunt esențiale în sarcinile de căutare a informațiilor, iar funcțiile executive sunt accentuate în operațiunile bancare online”, spune cercetătorul.

„Cu toate acestea, rezultatele cercetării arată, de asemenea, că vârsta rămâne cel mai important factor în modul în care o persoană poate folosi aplicațiile. Persoanele în vârstă au avut nevoie clar de mai mult timp pentru a-și finaliza sarcinile și, de asemenea, au considerat că acestea sunt mai împovărătoare”, concluzionează acesta.

Vă recomandăm să citiți și:

Un studiu dezvăluie unde „trăiește” dragostea în creier

Comunicarea cuantică, tot mai aproape de realitate

Mitocondriile „aruncă” ADN în creier și ne fură ani buni din viață

Sarcina după sterilizare se întâmplă mai des decât ați crede. Dar cum este posibil?