Cercetătorii cred că au aflat cum a apărut viața pe Pământ

Una dintre cele mai fundamentale întrebări în știință este cum a început viața pe Pământ. Acum, oamenii de știință ar putea fi mai aproape de a răspunde la această întrebare, descoperind că fulgerele și trăsnetele ar fi putut fi scânteia care a aprins fitilul vieții pe planeta noastră.

Una dintre marile întrebări legate de începutul vieții pe Pământ se referă la modul în care au apărut elementele de bază pentru viață, cum ar fi azotul și carbonul, pe planeta noastră tânără. Cele trei teorii principale includ: aducerea lor de către asteroizi și comete care s-au ciocnit cu Pământul, emisiile de adâncime, fulgerele și trăsnetele.

• Galaxiile UFO, ciudățeniile cosmice pe care astronomii le pot vedea abia acum, cu ajutorul Telescopului Webb
• Motive să fim optimiști: Inovațiile din știință care fac lumea mai bună

Conform unei echipe de chimiști de la Universitatea Harvard (SUA), ultima variantă pare a fi foarte probabilă.

„Trăsnetele ar fi putut genera local concentrații mari de molecule reactive, stabilind o diversitate de surse de materie primă pentru ca viața timpurie să apară și să supraviețuiască la nivel global”, a scris echipa într-un articol publicat în jurnalul Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).

Condițiile necesare pentru apariția vieții pe Pământ

Aceasta nu este prima dată când se sugerează că fulgerele și trăsnetele ar putea fi o cheie pentru dezvăluirea misterului vieții pe Pământ. Chimistul american și laureatul Nobel Harold Urey, împreună cu studentul Stanley Miller, au efectuat un experiment similar, cunoscut sub numele de experimentul Urey-Miller, în 1953. Ei au trecut un arc electric, ca un substitut pentru fulger, printr-o combinație de metan, amoniac, hidrogen și apă, ceea ce ei credeau că era compoziția atmosferei Pământului tânăr, și au produs aminoacizi, care sunt necesari pentru crearea vieții.

Deși știința este încă valabilă, se bănuiește acum că atmosfera tânărului Pământ era compusă din dioxid de carbon și azot. Astfel, echipa de la Harvard a realizat o versiune actualizată a experimentului Urey-Miller, notează Space.com.

În laboratorul lor, cercetătorii au simulat trăsnetele într-o biosferă care imita condițiile de pe Pământul tânăr. Ei au studiat reacțiile chimice produse de trăsnete, descoperind „cantități remarcabile” de dioxid de carbon redus la monoxid de carbon și acid formic, iar azotul a fost transformat în nitrat, nitrit și amoniu.

Cu alte cuvinte, trăsnetele au creat elementele de bază necesare pentru viață. Așadar, deși nu au creat neapărat viața, fulgerele ar fi putut pregăti terenul pentru ca viața să apară.

Vă recomandăm să citiți și:

O tehnologie din Epoca Bronzului ar putea revoluționa industria energetică

Harta „Pădurii de Hidrogen” sprijină teoria existenței materiei întunecate

Cum de nu pățesc nimic păsările de pe cablurile de înaltă tensiune?

Lemnul super-negru ar putea îmbunătăți telescoapele, dar și produsele obișnuite