Autismul ar putea fi diagnosticat doar cu o probă de scaun

Oamenii de știință au crescut speranțele pentru un test simplu și ieftin pentru autism, după ce au descoperit diferențe consistente între microbii găsiți în intestinele pacienților și ale celor care nu suferă de această tulburare.

Descoperirea sugerează că un test de rutină cu o mostră de scaun ar putea ajuta medicii să identifice autismul la timp, ceea ce înseamnă că oamenii ar primi diagnosticul și, speră ei, sprijin, mult mai repede decât prin procedura îndelungată utilizată în prezent în clinici.

• Astronomii au găsit o megastructură cosmică de 23 de ori mai mare decât Calea Lactee
• Este posibil ca viața de pe Venus să ajungă acolo de pe Pământ?

„De obicei, este nevoie de trei până la patru ani pentru a face un diagnostic confirmat pentru autismul suspectat, majoritatea copiilor fiind diagnosticați la vârsta de șase ani. Panoul nostru de biomarker microbiom are o performanță ridicată la copiii sub vârsta de patru ani, ceea ce poate contribui la facilitarea unui diagnostic precoce”, a declarat profesorul Qi Su de la Universitatea Chineză din Hong Kong.

Una din 100 de persoane, parte din spectrul autist

Rata autismului a crescut vertiginos în ultimele decenii, în mare parte din cauza unei mai bune conștientizări și a unei extinderi a criteriilor utilizate pentru diagnosticarea acestei afecțiuni. În Regatul Unit și în multe alte țări occidentale, se consideră în prezent că aproximativ una din 100 de persoane face parte din spectrul autismului, potrivit The Guardian.

Studiile efectuate pe gemeni sugerează că 60-90% din autism se datorează geneticii, dar și altor factori, cum ar fi părinții mai în vârstă, complicațiile la naștere și expunerea la poluarea aerului sau la anumite pesticide în timpul sarcinii.

Semnele autismului variază de la copii care nu răspund la numele lor și evită contactul vizual, până la adulți cărora le este dificil să înțeleagă ce gândesc persoanele nevrotice și care devin anxioase dacă rutina lor zilnică este perturbată.

Oamenii de știință cunosc de mult timp faptul că persoanele autiste au tendința de a avea bacterii mai puțin variate în sistemul lor digestiv, dar dacă acest lucru se datorează autismului în vreun fel sau dacă, de fapt, contribuie la această afecțiune, este un subiect de dezbatere.

Cum arată probele de scaun ale copiilor cu autism?

Pentru a rezolva enigma, Su și colegii săi au analizat probe de scaun de la 1.627 de copii cu vârste cuprinse între 1 și 13 ani, dintre care unii erau autiști. Ei au verificat probele pentru a vedea ce bacterii erau prezente și au făcut același lucru pentru viruși, ciuperci și alți microbi numiți archaea.

În raportul lor, cercetătorii descriu modul în care microbii intestinali diferă semnificativ la copiii cu și fără autism. În total, 51 de tipuri de bacterii, 18 viruși, 14 archaea, șapte ciuperci și o duzină de căi metabolice au fost modificate la copiii autiști.

Cu ajutorul învățării automate, o formă de inteligență artificială, oamenii de știință au reușit să identifice copiii autiști cu o precizie de până la 82%, pe baza a 31 de microbi și funcții biologice din sistemul digestiv.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Cele mai timpurii semne ale autismului, descoperite în cadrul unui experiment cu mini-creieri

Autismul este legat de ADN-ul pe care strămoșii noștri l-au moștenit de la neanderthalieni

„Efectul fluturelui” ar putea explica unele dintre cauzele autismului

Microbiomul fericit: cum avem grijă de „vietățile” din și de pe corpul nostru?