A fost găsită bacteria intestinală care ar putea opri dependența de mâncare

Deși oamenii pot consuma ocazional alimentele sau gustările lor preferate, poftele alimentare constante pot duce la dezvoltarea unor obiceiuri alimentare nesănătoase, cum ar fi mâncatul excesiv. Cum am putea opri dependența de mâncare?

Unul din opt americani cu vârsta de peste 50 de ani (13%) prezintă semne de dependență alimentară, conform cercetărilor de la Universitatea din Michigan.

Recent, oameni de știință din Lituania, Japonia, Spania și Irlanda au colaborat pentru a explora potențialul microbiotei intestinale ca abordare terapeutică pentru o a opri dependența de mâncare.

Descoperirea care ar putea stopa dependența de mâncare

Într-un nou studiu, cercetătorii au efectuat experimente pe subpopulații extreme de șoareci dependenți și non-dependenți de alimente.

Oamenii de știință au folosit un model de dependență alimentară la șoareci care a implicat administrarea de prebiotice și bacteria Blautia wexlerae. Bacteria este asociată în literatura științifică cu un risc scăzut de obezitate și diabet, a explicat Solveiga Samulėnaitė, autoarea studiului.

„Șoarecilor li s-a dat apă potabilă cu două prebiotice diferite (lactuloză sau rhamnoză) și bacteria Blautia wexlerae”, a declarat Samulėnaitė.

Rezultatele experimentului s-au dovedit a fi suficient de reușite, deoarece atât prebioticele, cât și bacteriile păreau să fi stopat dezvoltarea dependenței alimentare. În plus, prebioticele au crescut populația genului Blautia în intestinul rozătoarelor, conform declarației cercetătorilor.

Bacteriile „minune”

Într-un alt studiu, publicat în 2021 în jurnalul Gut Microbes, cercetătorii au explicat că Blautia este un gen de bacterii anaerobe cu caracteristici probiotice care apar la scară largă în fecalele și intestinele mamiferelor.

Samulėnaitė afirmă că rezultatele arată că genul Blautia poate preveni tulburările alimentare.

„Cercetarea noastră sugerează că modularea microbiotei intestinale cu prebiotice sau probiotice ar putea fi o strategie potențială pentru combaterea dependenței alimentare”, a adăugat ea.

Folosind criteriile Yale Food Addiction Scale (YFAS) 2.0, studiul a avut ca scop identificarea semnelor de variație a microbiotei intestinale care ar putea fi asociate cu susceptibilitatea la dependență.

S-au observat semne nu numai la șoareci, ci și la oameni, folosind abordarea YFAS. Microbiota intestinală a fost analizată la persoane diagnosticate cu dependență alimentară pentru a identifica semne de vulnerabilitate la această afecțiune. Pentru a identifica susceptibilitatea la oameni, au fost observate diferențele în abundența relativă a anumitor specii bacteriene, cum ar fi Blautia wexlerae, dintre indivizii dependenți și cei non-dependenți.

În curând, dependența de mâncare ar putea fi tratată

Studiul a descoperit o abundență relativă mai mică a Blautia wexlerae la persoanele dependente. Samulėnaitė spune că această constatare a subliniat importanța microbiotei intestinale, arătând că o dietă nesănătoasă care cauzează diverse dezechilibre poate fi legată de dezvoltarea dependenței alimentare.

Rezultatele au fost uniform observate atât la cohorte de șoareci, cât și la cele umane, confirmând că un anumit profil de microbiotă ar putea fi legat de susceptibilitatea de a dezvolta un comportament alimentar compulsiv.

Cercetătoarea a subliniat că studiile demonstrează că prezența bacteriilor din genul Blautia pare să aibă un efect protector, reducând riscul de a dezvolta dependență alimentară. „Studiul dezvăluie potențialul microbiotei intestinale ca abordare terapeutică pentru depășirea dependenței alimentare”, a spus dr. Aurelijus Burokas din Lituania, liderul studiului.

„Avem nevoie de cercetări suplimentare pentru a elucida mecanismele exacte și pentru a dezvolta tratamente sau măsuri preventive eficiente bazate pe microbiotă”, a încheiat el.

Studiul a fost publicat în jurnalul Gut.

Vă recomandăm să citiți și:

Utilizatorii de antidepresive ar putea renunța la tratament doar cu ajutorul medicului de familie

Inteligența artificială ar putea să detecteze osteoporoza în stadii incipiente

Putem să moștenim cu adevărat traumele strămoșilor?

Semnele bolii Alzheimer ar putea fi ascunse în modul în care vorbim