Cromozomi antici de mamut lânos, descoperiți în piele veche de 52.000 de ani

O carcasă de mamut lânos veche de 52.000 de ani a fost atât de bine conservată, încât oamenii de știință au putut determina structura 3D a codului genetic al creaturii preistorice, arată un studiu în premieră.

Noua descoperire este un pas important pe calea secvențierii genomului complet al mamutului lânos (Mammuthus primigenius), care a reprezentat o provocare din cauza naturii degradate a ADN-ului antic. Cu un genom complet secvențiat, oamenii de știință ar putea fi în sfârșit capabili să identifice fiecare mutație ADN care diferențiază elefanții moderni de rudele lor, mamuții lânoși.

„Până acum, puteam citi doar fragmente mici de ADN antic”, a declarat coautorul Juan Antonio Rodríguez, profesor asistent de hologenomică la Universitatea din Copenhaga din Danemarca, pentru Live Science. „Aceste fragmente erau aproximativ 100 de litere de ADN, dar nu știam ce ordine aveau în genomul mamutului”.

Rezultatele noului studiu au fost publicate în revista Cell. Aceasta este cea mai veche analiză 3D a genomului realizată vreodată și prima efectuată la un mamut lânos.

Mamutul lânos în cauză este un specimen din Pleistocenul târziu descoperit în 2018 lângă Belaya Gora, în Republica Sakha din Siberia. Animalul, poreclit „YakInf”, era încă acoperit de păr, ceea ce indică faptul că era „excepțional de bine conservat”, a declarat Rodríguez.

Un specimen din Pleistocenul târziu descoperit în 2018

Mamutul a murit și a înghețat într-un mod care i-a cristalizat nu numai carcasa, ci și celulele și cromozomii, care au rămas intacți timp de 52.000 de ani.

Pentru a explora arhitectura genomului mamutului, Rodríguez și colegii săi au extras ADN dintr-o bucată de piele care a fost luată din spatele urechii creaturii. Ei au utilizat o metodă numită High-Throughput Chromosome Conformation Capture Technique (Hi-C), care permite oamenilor de știință să detecteze secțiuni de ADN care se află aproape unele de altele în probele moderne, și au adaptat-o pentru a funcționa pe proba antică.

Folosind această tehnică adaptată în mod unic, denumită PaleoHi-C, echipa a determinat, pentru prima dată, că mamuții lânoși aveau 28 de perechi de cromozomi – la fel ca elefanții moderni.

Bucata de piele a fost luată din spatele urechii creaturii

Cercetarea a dezvăluit, de asemenea, „modul exact în care acești cromozomi au fost pliați în 3D în nucleele pielii de mamut, ceea ce este foarte interesant, deoarece știm că modul în care cromozomii sunt pliați are multe de-a face cu funcția celulară”, a declarat într-un e-mail coautorul Olga Dudchenko, profesor asistent la departamentul de genetică de la Baylor College of Medicine din Houston, Texas, pentru Live Science.

Modul în care cromozomii au fost pliați în eșantionul de piele de mamut a evidențiat genele care erau active la momentul morții creaturii, inclusiv genele care codifică creșterea părului, a spus Rodríguez.

Prin compararea acestei activități genetice cu cea a unui elefant, oamenii de știință au putut identifica diferențele care ar putea sprijini eforturile actuale de de-extincție a mamutului lânos, a spus el.

„Nu am făcut-o însă special pentru eforturile de reconstrucție, ci pentru a învăța din trecut, pentru a informa deciziile viitoare”, a spus Dudchenko.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Un colț uriaș de mamut, găsit din întâmplare de minerii dintr-un stat american

Mamuții lânoși nu au fost mereu lânoși. Ce au descoperit cercetătorii?

Molar de mamut, vechi de 10.000 de ani, pus la vânzare pe Internet

Pierderea genelor are implicații în reînvierea mamuților. Ce au descoperit cercetătorii?