Cu puțin peste un deceniu în urmă, un rover robotizat de pe Marte a descoperit în sfârșit un răspuns la o întrebare presantă. Acum este clar că Planeta Roșie are, într-adevăr, material organic îngropat în sedimentele lacurilor sale antice.
De atunci, am continuat să găsim molecule organice pe Marte distribuite într-un mod care sugerează că, de fapt, chimia carbonului este răspândită pe micul nostru vecin.
Aceasta nu înseamnă că am găsit semne de viață extraterestră. Există multe procese non-biologice care pot produce molecule organice. Însă proveniența exactă a materialului a reprezentat o mică enigmă.
Acum, o echipă de cercetători condusă de cercetătorul planetar Yuichiro Ueno de la Institutul de Tehnologie din Tokyo a descoperit dovezi ale originii sale în atmosferă, unde dioxidul de carbon scăldat în lumina solară ultravioletă a reacționat pentru a forma o ceață de molecule de carbon care a plouat pe suprafața planetei, scrie ScienceAlert.
Deși nu este la fel de palpitantă ca biologia marțiană, descoperirea ne-ar putea ajuta să ne dăm seama cum au ajuns ingredientele vieții chiar aici, pe planeta noastră Pământ, în urmă cu miliarde de ani.
„Astfel de molecule complexe pe bază de carbon sunt blocurile de construcție ale vieții, am putea spune”, explică chimistul Matthew Johnson de la Universitatea din Copenhaga. „Așadar, este un pic ca vechea dezbatere despre cine a fost primul, găina sau oul. Noi demonstrăm că materialul organic găsit pe Marte s-a format prin reacții fotochimice atmosferice – adică fără viață. Rămâne încă de demonstrat dacă acest material organic a dus sau nu la apariția vieții pe Planeta Roșie.”
Ideea că fotoliza – procesul prin care moleculele sunt descompuse de lumină – joacă un rol în chimia organică găsită pe suprafața planetei Marte a fost vehiculată de ceva vreme. Johnson și doi colegi au publicat o lucrare despre această ipoteză în 2013, bazată pe simulări, iar alții au investigat ulterior mai departe. Totuși, avem nevoie de dovezi concrete de pe Marte care să fie în concordanță cu rezultatele simulărilor.
Fotoliza acționează mai rapid asupra izotopului mai ușor. Astfel, atunci când lumina UV scindează fotolitic amestecul de dioxid de carbon C-12 și C-13 din atmosferă, moleculele care conțin C-12 sunt epuizate mai rapid, lăsând în urmă un „exces” vizibil de dioxid de carbon C-13.
Această îmbogățire atmosferică cu carbon-13 fusese deja identificată în urmă cu câțiva ani. Cercetătorii au analizat un meteorit care provenea de pe Marte și a aterizat în Antarctica, conținând minerale carbonate care s-au format din CO2 din atmosfera marțiană.
„Ne lipsea celălalt produs al acestui proces chimic pentru a confirma teoria, iar acesta este ceea ce am obținut acum”.
Această piesă lipsă din puzzle a fost găsită în datele obținute de roverul Curiosity în craterul Gale. În eșantioanele de minerale carbonate găsite pe solul de pe Marte se regăsește o diminuare a carbonului-13 care reflectă perfect îmbogățirea cu carbon-13 găsită în meteoritul marțian.
„Nu există nicio altă modalitate de a explica atât epuizarea carbonului-13 din materialul organic, cât și îmbogățirea din meteoritul marțian, ambele în raport cu compoziția CO2 vulcanic emis pe Marte, care are o compoziție constantă, similară cu cea a vulcanilor de pe Pământ, și care servește drept referință”, spune Johnson.
Aceasta este o dovadă că materialul organic carbonic găsit de Curiosity s-a format din monoxidul de carbon produs prin fotoliză, spun cercetătorii. Iar acest lucru ne oferă un indiciu despre originea materialului organic de pe Pământ.
Descoperirile echipei au fost publicate în Nature Geoscience.
Planeta Marte ar fi fost lovită de meteoroizi mai des decât se credea până acum
Roverul Perseverance a prelevat nu doar roci de pe Marte, ci și aerul
Astronauții de pe Marte ar putea avea nevoie de dializă renală la întoarcerea pe Pământ
A fost găsită brumă pe Marte, într-un loc în care oamenii de știință au crezut că ar fi imposibil