Îngrijorată că pierde ceva important, tânăra Ella Glover a renunțat la căști timp de o lună și a redescoperit peisajul sonor al umanității, și-a făcut loc pentru a-și asculta prietenii și s-a conectat la propriile gânduri.
„Până în urmă cu o lună, gândul de a-mi părăsi apartamentul fără căștile conectate la smartphone mă umplea de anxietate. Orice perioadă de timp, fie că era vorba de o plimbare de două minute până la magazin sau de o navetă de două ore, fără nimic altceva decât propriile gânduri și zgomotul orașului de ascultat, era suficient pentru a mă trimite într-o ușoară agitație”, povestește tânăra din Manchester.
Ea nu a fost conștientă de relația aproape compulsivă cu căștile până la începutul acestui an, când prietenul ei, artist de sunet ambiental, a observat cum aceste dispozitive nu numai că ne deconectează de la realitatea poluării sonore, dar ne și distrag atenția sub pretextul că ne ajută să ne concentrăm.
Această conversație a făcut ca Ella să devină extrem de conștientă de omniprezența căștilor în cultura noastră și de cât de puțină atenție îi acordăm.
„În Manchester, unde locuiesc eu, este greu să găsești pe cineva în centrul orașului care să nu poarte o pereche de căști – bicicliști, navetiști, alergători, toată lumea. (…) Fie că este vorba de muzică, de un podcast sau de o carte audio, mulți dintre noi alegem să ne conectăm la orice altceva în afară de lumea exterioară atunci când ieșim în oraș, dar din ce în ce mai mult am început să mă întreb exact de ce”, explică tânăra.
În 2022, conform unei cercetări efectuate de Statista, 30 de milioane dintre oameni au folosit căști, majoritatea căști Bluetooth in-ear, cum ar fi Apple AirPods. Până în 2027, se preconizează că jumătate dintre noi vor deține căști, majoritatea fiind indivizi cu vârste cuprinse între 25 și 45 de ani, potrivit The Guardian.
„Așa că în aprilie, am renunțat la căști timp de o lună, în căutarea unei conștientizări a împrejurimilor mele și a relației mele cu căștile. Acestea erau legate în mod complicat de rutina mea zilnică: scoaterea coșurilor de gunoi, exercițiile fizice, spălatul vaselor, scrisul, prânzul, încercarea de a dormi. Singurul moment în care am trăit fără ele a fost atunci când li s-a descărcat bateria. Niciodată nu a fost o alegere”, spune ea.
Sony a lansat revoluționarul Walkman în 1979, primul dispozitiv personal de ascultare din lume. Acesta venea la pachet cu căști ușoare și părea un miracol că muzica a devenit, brusc, portabilă; puteai să te plimbi prin jur, învăluit în propriul tău peisaj sonor.
Walkman-ul nu a modificat doar modul în care ființele umane ascultă muzică, ci a schimbat modul în care interacționăm cu mediul înconjurător, cu ceilalți oameni și cu noi înșine.
Michael Bull, profesor de studii de sunet la Universitatea din Sussex, studiază îndeaproape utilizarea colectivă a căștilor. Bull a efectuat unele dintre primele cercetări sociologice privind prevalența acestora și crede că dependența noastră de ele poate fi explicată printr-o motivație foarte simplă: nevoia de control.
În primul rând, există aspectul de natură cognitivă, care se referă la capacitatea de a ne controla starea de spirit, în timp ce al doilea, aspectul de mediu, se referă la puterea de a bloca zgomotele neplăcute.
Apoi, există aspectul corporal – care poate însemna orice, de la a te simți mai puternic în timp ce mergi printr-o mulțime de străini până la a fi capabil să te concentrezi fără amenințarea distragerii atenției de la zgomote imprevizibile. Și, în cele din urmă, controlul social: căștile ne permit să blocăm pe toată lumea, cu excepția cazului în care alegem să îi lăsăm să intre.
Probleme pentru Cybertruck? Sunetul bizar produs de camionetă în noi imagini
Cum ne este afectat auzul de zgomotele puternice?
Jocurile video expun milioane de oameni la pierderea permanentă a auzului
„Rezultate uluitoare”: Cinci copii născuți surzi pot auzi după ce au primit o terapie inovatoare