Marea Pată Roșie de pe Jupiter s-ar fi format mai recent decât Statele Unite ale Americii

Marea Pată Roșie de pe Jupiter, o furtună mai mare decât întreaga noastră planetă, este una dintre cele mai vizibile caracteristici ale Sistemului Solar, despre care se crede că datează de la puțin timp după inventarea telescopului, dacă nu chiar mult mai devreme.

Cu toate acestea, noi dovezi sugerează că Marea Pată Roșie de pe Jupiter a apărut în 1831 și a fost confundată cu o pată anterioară, găsită cu un secol înainte, ceea ce o face mult, mult mai tânără decât se credea.

• Galaxiile UFO, ciudățeniile cosmice pe care astronomii le pot vedea abia acum, cu ajutorul Telescopului Webb
• Motive să fim optimiști: Inovațiile din știință care fac lumea mai bună

Adaptarea telescopului de către Galileo pentru scopuri astronomice a dezvăluit pentru prima dată caracteristici precum lunile lui Jupiter și petele solare. Pe măsură ce instrumentele s-au îmbunătățit, astronomii au observat că Jupiter avea benzi întunecate și luminoase paralele cu ecuatorul său, cu pete întunecate care apăreau uneori la latitudinile în mod normal albe.

Marea Pată Roșie de pe Jupiter ar putea fi extraordinar de tânără

În 1665, Giovanni Cassini, cunoscut pentru descoperirea celui mai mare gol din inelele lui Saturn, a fost probabil primul care a raportat un oval întunecat cunoscut ulterior sub numele de „Pata Permanentă”. Cu toate acestea, un raport din 1832 ar putea fi despre același lucru. Deoarece pata se rotea odată cu Jupiter, putea fi văzută doar pentru aproximativ cinci ore la un moment dat, înainte de a dispărea pe partea opusă, dar, dacă privitorul era răbdător, revenea mereu, în timp ce alte pete apăreau și dispăreau. Asta până în 1713, când s-a estompat și a dispărut timp de 100 de ani, relatează IFL Science.

În 1831, pata a revenit și a primit numele de Marea Pată Roșie, sau cel puțin așa spune povestea convențională. Cărțile despre minunile Sistemului Solar afirmă, în general, că furtuna s-a micșorat până a devenit prea mică pentru ca telescoapele modeste din secolul al XVIII-lea să o detecteze, înainte de a reveni. Având în vedere că Marea Pată Roșie și-a schimbat dimensiunea de multe ori de-a lungul a aproape două secole, frustându-i în prezent pe astronomii amatori prin micșorarea până la aproximativ dimensiunea Pământului, această poveste pare foarte plauzibilă.

Marea Pată Roșie și Pata Permanentă

Cu toate acestea, conform unei noi cercetări, este greșită. În schimb, o echipă condusă de profesorul Agustín Sánchez-Lavega, de la Universidad del País Vasco (Spania), susține că Pata Permanentă și Marea Pată Roșie de pe Jupiter probabil nu au legătură una cu cealaltă, făcând ca Pata actuală să aibă doar 193 de ani.

Pata Permanentă și Marea Pată Roșie sunt ambele la latitudinile sudice joase până la medii ale lui Jupiter, ceea ce a dus la confundarea lor de către astronomi. Cu toate acestea, Marea Pată Roșie este, evident, roșie, deși încă nu știm de ce (există și o pată albastră, deși nu este cu adevărat albastră). Avem înregistrări ale astronomilor care raportează văzând Pata Permanentă de multe ori de-a lungul anilor; autorii noului studiu notează că niciunul nu menționează o culoare, deși o pictură realizată în 1711 arată o nuanță roșie.

Sursa: YouTube

Telescoapele s-au îmbunătățit în cei 118 ani cât Jupiter a fost relativ fără pete, dar giganții astronomiei, cum ar fi Charles Messier și William Herschel, au descris planeta folosind telescoape mai bune decât predecesorii lor, fără a raporta nimic la acea latitudine.

Ce este Marea Pată Roșie de pe Jupiter?

Cercetătorii susțin, de asemenea, că pata pe care o vedem în prezent este probabil rezultatul unei perturbări în fluxul jeturilor zonale la nord și sud de ea. Aceasta contrastează cu explicațiile mai comune: fuziunea mai multor vârtejuri mai mici sau o super-furtună. Echipa a modelat formarea unei super-furtuni anticiclonice pe Jupiter pe baza furtunilor gigantice de 100 de ani de pe Saturn. Indiferent de presupunerile lor, însă, au obținut întotdeauna ceva mai mic decât descrierile timpurii ale Marii Pete Roșii. Vârtejurile anticiclonice se contopesc pe Jupiter, dar autorii au constatat că pentru a produce ceva la fel de mare ca Marea Pată Roșie, ar trebui să se rotească mult mai repede decât o fac în prezent.

Reajustarea vârstei Petei ar schimba fundamental modul în care vedem atmosfera lui Jupiter. Dacă o pată a fost acolo cel puțin din 1665, atunci este probabil să fi fost acolo cu mult înainte, poate de milioane de ani, fără ca cineva să aibă capacitatea de a o observa. Furtuna, înălțându-se cu 8 kilometri deasupra norilor restului lui Jupiter, ar fi atunci considerată o parte aproape permanentă a Sistemului nostru Solar, iar micșorarea sa actuală ar fi anticipată să se inverseze în curând.

Pe de altă parte, dacă această analiză este corectă, Marea Pată Roșie ar putea fi „pe ducă”, luptând să ajungă la 200 de ani înainte de a dispărea într-un puf de hidrogen îmbogățit cu amoniac.

S-au întâmplat multe între 1665 și 1831, așa că dacă Marea Pată Roșie a fost într-adevăr formată în jurul perioadei în care au reînceput rapoartele, ar fi mai tânără decât căile ferate interurbane (1830) și calculatoarele (1822). Totuși, este puțin mai veche decât Jonathan, cea mai bătrână țestoasă vie din lume.

Studiul este accesibil în Geophysical Research Letters.

Vă recomandăm să citiți și:

Succes colosal pentru megaracheta Starship! A zburat mai bine de 1 oră pe orbita Pământului

Cum va funcționa Telescopul Hubble de acum înainte? Anunțul mult așteptat făcut de NASA

Test de cultură generală. Ce sunt cometele?

De ce se comportă ciudat stelele din centrul Căii Lactee? O echipă de astronomi ar fi rezolvat misterul!