Oamenii se întorc pe Lună. Și, pentru prima data în istorie, nu va mai fi vorba despre un american

În timpul unei conferințe de presă cu prim-ministrul japonez Fumio Kishida, care a avut loc la 10 aprilie 2024, președintele american Joe Biden a anunțat că un astronaut japonez va fi primul non-american care va pune piciorul pe Lună, în cadrul programului Artemis al NASA. Această colaborare între Statele Unite și Japonia a fost evidențiată în timpul vizitei de stat a lui Kishida și reprezintă un pas important în direcția cooperării internaționale în domeniul explorării spațiale.

„Doi astronauți japonezi se vor alătura viitoarelor misiuni americane, iar unul dintre ei va deveni primul non-american care va păși pe Lună”. (Joe Biden)

• De ce nu este bine să-ți faci patul imediat după ce te-ai trezit dimineața?
• Dilema creatinei: Ar putea ajuta și creierul, nu doar mușchii?

Programul Artemis urmărește să readucă oamenii pe suprafața lunară pentru prima dată din 1972 și să stabilească o prezență susținută acolo, ca precursor al unor potențiale misiuni umane pe Marte. Parteneriatul se extinde dincolo de programul Artemis, deoarece Tokyo și Washingtonul au o lungă istorie de colaborare în domeniul explorării spațiale, inclusiv operațiunile de la Stația Spațială Internațională (ISS). La începutul acestui an, Japonia a atins o etapă importantă prin aselenizarea cu succes a navei sale spațiale SLIM, devenind astfel a cincea țară care reușește acest lucru.

„Primul non-american care va păși pe Lună”

În cadrul programului american Apollo, 12 americani – toți bărbați albi – au pășit pe Lună între 1969 și 1972.

Programul Apollo al Statelor Unite, desfășurat de NASA, a reprezentat o serie de misiuni spațiale menite să aducă oameni pe Lună și să-i aducă în siguranță pe Pământ. Programul s-a desfășurat între 1961 și 1972 și a inclus un total de 17 misiuni. Dintre acestea, șase misiuni au reușit să aducă cu succes astronauți pe Lună, iar un total de 12 persoane au pășit pe suprafața acesteia. Misiunile Apollo care au reușit să aducă astronauți pe Lună au fost Apollo 11, Apollo 12, Apollo 14, Apollo 15, Apollo 16 și Apollo 17. Prima aselenizare reușită a avut loc la 20 iulie 1969, în timpul misiunii Apollo 11, atunci când astronauții Neil Armstrong și Edwin „Buzz” Aldrin au devenit primii oameni care au pășit pe suprafața Lunii.

„Diplomația este bună pentru descoperiri”

Revenind la programul Artemis, unul dintre obiectivele cheie ale lui este de a trimite prima femeie care să pășească pe suprafața lunară și prima persoană de culoare, o misiune istorică menită să marcheze un pas înainte în ceea ce privește egalitatea de gen, diversitatea și reprezentarea în explorarea spațială.

„America nu va mai merge singură pe Lună”, a declarat șeful NASA, Bill Nelson, într-o înregistrare video publicată pe rețelele de socializare.

„Diplomația este bună pentru descoperiri. Iar descoperirea este bună pentru diplomație”, a adăugat el.

Prima misiune Artemis cu echipaj este programată să aibă loc în luna septembrie a anului viitor, în cadrul căreia nava spațială Orion va face o călătorie în jurul Lunii înainte de a se întoarce pe Pământ fără o aselenizare.

În ceea ce privește misiunea Artemis III, aceasta are ca scop întoarcerea astronauților pe Lună. Programată pentru septembrie 2026, misiunea va marca prima dată când oamenii vor pune piciorul pe suprafața lunară în peste 50 de ani. Programul Artemis face parte din obiectivul mai larg al NASA de a stabili o explorare durabilă și, în cele din urmă, de a trimite oameni pe Marte.

Istoria misiunilor umane pe Lună

Până în prezent, 24 de persoane au făcut călătoria de 400.000 de kilometri până la satelitul natural al Pământului, iar 12 au pășit pe suprafața acestuia. Toți au fost americani de sex masculin de culoare albă, care au călătorit în cadrul programului Apollo, așa cum deja am menționat, între 1968 și 1972.

Însă acest lucru se va schimba odată cu lansarea Artemis 2, al cărui echipaj include și primul bărbat de culoare (Victor J. Glover) și prima femeie (Christina Koch). Al patrulea membru al echipajului este comandantul, Reid Wiseman. Colega astronaut canadiană Jenni Sidey-Gibbons a fost numită ca rezervă a lui Hansen.

Revenirea astronauților pe Lună prin misiuni precum Artemis III reprezintă doar începutul unei noi ere a explorării lunare. Diverse agenții spațiale, inclusiv NASA, ESA (Agenția Spațială Europeană), Roscosmos (Agenția Spațială Rusă) și altele planifică misiuni viitoare pentru a stabili o prezență umană permanentă. Aceste eforturi au ca scop valorificarea resurselor lunare, efectuarea de cercetări științifice și pregătirea pentru viitoarele misiuni cu echipaj pe Marte.

Posibilitatea ca alți astronauți japonezi să fie trimiși pe Lună

Și, având în vedere faptul că este pentru prima dată când Statele Unite au acceptat să trimită astronauți din afara SUA pe Lună, Japonia, căreia i-a fost oferită această oportunitate, se pare că va trimite propriul astronaut pe Lună în 2028, cel de-al doilea fiind programat să ajungă pe Lună în 2032.

Ca parte a contribuției sale la programul Artemis, Japonia a dezvoltat un vehicul de explorare numit „crucișător lunar”, dezvoltat de Toyota Motor Corp, și în interiorul căruia astronauții nu ar trebui să poarte costume spațiale. Dezvoltarea și furnizarea acestui vehicul spațial ar fi unul dintre motivele pentru care Statele Unite au decis să ofere Japoniei oportunitățile de a-și trimite astronauții pe satelitul natural al Pământului. Acordul a stipulat, de asemenea, posibilitatea ca alți astronauți japonezi să fie trimiși pe Lună, în funcție de contribuțiile suplimentare ale Japoniei la program.

Surse:

https://phys.org/news/2024-04-japanese-astronaut-american-foot-moon.html

https://nationalpost.com/news/space/first-non-american-on-the-moon-will-be-japanese-astronaut-nasa-announces

https://english.kyodonews.net/news/2024/04/ce6f02a4bab7-japan-to-pick-2-astronauts-from-7-candidates-for-moon-landing.html

Vă mai recomandăm să citiți și:

Când ar putea fi construită prima cale ferată pe Lună?

Oamenii de știință vor să construiască „Zidul Morții” pe Lună

A fost găsit craterul din care s-a desprins „a doua Lună” a Pământului

Ce s-a întâmplat atunci când Luna „s-a întors pe dos” în urmă cu 4,5 miliarde de ani?