Dieta bogată în grăsimi poate cauza anxietate, arată un studiu

Atunci când suntem stresați, mulți dintre noi recurgem la alimente nesănătoase pentru alinare. Însă o nouă cercetare de la Universitatea din Colorado Boulder (SUA) sugerează că dieta bogată în grăsimi poate avea efecte nedorite.

Studiul a constatat că, la animale, dieta bogată în grăsimi perturbă bacteriile intestinale, modifică comportamentul și, printr-un circuit complex care leagă intestinul de creier, influențează substanțele chimice din creier în moduri care alimentează anxietatea.

„Toată lumea știe că acestea nu sunt alimente sănătoase, dar tindem să le considerăm strict în termeni de o mică creștere în greutate. Dacă înțelegi că ele afectează și creierul într-un mod care poate favoriza anxietatea, acest lucru face ca miza să fie și mai mare”, a spus Christopher Lowry, profesor de fiziologie integrativă la CU Boulder și autor principal al studiului.

Cât rău ne poate face dieta bogată în grăsimi?

Echipa lui Lowry a împărțit șobolanii adolescenți în două grupuri: jumătate au primit o dietă standard cu aproximativ 11% grăsimi timp de nouă săptămâni; ceilalți au primit o dietă bogată în grăsimi, de 45%, constând în principal din grăsimi saturate din produse animale.

Dieta tipică americană conține aproximativ 36% grăsimi, conform Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor.

Pe parcursul studiului, cercetătorii au colectat probe fecale și au evaluat microbiomul animalelor, adică bacteriile intestinale. După nouă săptămâni, animalele au fost supuse testelor comportamentale.

Comparativ cu grupul de control, grupul care a consumat o dietă bogată în grăsimi a câștigat, previzibil, în greutate. Dar animalele au prezentat, de asemenea, o diversitate semnificativ mai mică a bacteriilor intestinale. În general, o diversitate bacteriană mai mare este asociată cu o sănătate mai bună, a explicat Lowry. De asemenea, animalele au găzduit mult mai multe bacterii din categoria Firmicutes și mai puține din categoria Bacteroidetes. Un raport mai mare Firmicutes-Bacteroidetes a fost asociat cu dieta tipică industrializată și cu obezitatea, notează Eurek Alert.

Gene afectate

Grupul cu dietă bogată în grăsimi a arătat, de asemenea, o expresie mai mare a trei gene (tph2, htr1a și slc6a4) implicate în producția și semnalizarea neurotransmițătorului serotonină, în special într-o regiune a trunchiului cerebral cunoscută sub numele de nucleul dorsal raphe (cDRD), asociată cu stresul și anxietatea.

Deși serotonina este adesea prezentată drept un „neurotransmițător al bunei dispoziții”, Lowry observă că anumite subgrupuri de neuroni serotonergici pot, atunci când sunt activate, să declanșeze răspunsuri asemănătoare anxietății la animale. Notabil, o expresie crescută a genei tph2, sau triptofan hidroxilaza, în cDRD a fost asociată cu tulburările de dispoziție și cu riscul de suicid la oameni.

„Este extraordinar să te gândești că o dietă bogată în grăsimi ar putea modifica expresia acestor gene în creier. Grupul cu dietă bogată în grăsimi avea practic semnătura moleculară a unei stări de anxietate ridicată în creier”, a spus Lowry.

Cum ne ferim de dieta bogată în grăsimi?

Lowry suspectează că un microbiom nesănătos compromite mucoasa intestinală, permițându-le bacteriilor să pătrundă în circulația corpului și să comunice cu creierul prin nervul vag, o cale de la tractul gastrointestinal la creier.

„Dacă te gândești la evoluția umană, are sens. Suntem programați să observăm cu adevărat lucrurile care ne fac rău pentru a le evita în viitor”, a spus Lowry.

Lowry subliniază că nu toate grăsimile sunt rele și că grăsimile sănătoase, cum ar fi cele găsite în pește, ulei de măsline, nuci și semințe, pot fi antiinflamatoare și benefice pentru creier.

Specialistul ne recomandă să consumăm cât mai multe tipuri de fructe și legume, să adăugăm alimente fermentate în dietă pentru a sprijini un microbiom sănătos și să evităm pizza și cartofii prăjiți. De asemenea, dacă mâncăm un hamburger, să adăugăm o felie de avocado. Unele cercetări arată că grăsimile bune pot contracara unele dintre efectele negative.

Studiul a fost publicat în Biological Research.

Vă recomandăm să citiți și:

Unul din patru copii din lume este în pericol din cauza alimentelor sărace

Pandemia de COVID-19, minoră în comparație cu bacteriile rezistente la medicamente

Astronauții de pe Marte ar putea avea nevoie de dializă renală la întoarcerea pe Pământ

Cercetătorii folosesc genele organismului pentru a trata afecțiuni rare ale pielii