Cercetătorii au inventat un nou antivenin împotriva mușcăturilor văduvei negre

Oamenii de știință au inventat un nou antivenin pentru mușcăturile păianjenului văduva neagră europeană, care folosește anticorpi umani pentru a atenua efectele toxinelor dureroase.

Noul tratament ar putea fi superior antidoturilor existente, dar va avea nevoie de mult mai multe teste înainte de a fi disponibil pentru pacienți, spun cercetătorii.

Atunci când văduvele negre europene (Latrodectus tredecimguttatus) mușcă, acestea injectează în victimele lor o toxină puternică numită alfa-latrotoxină.

Alfa-latrotoxina atacă sistemul nervos și poate declanșa o afecțiune numită latrodectism, în care pacienții prezintă simptome precum dureri puternice, dureri de cap și greață. Dacă nu sunt tratate, aceste simptome debilitante pot dura mai multe zile, însă afecțiunea este rareori fatală.

Persoanelor care au fost mușcate de o văduvă neagră europeană li se prescriu de obicei medicamente pentru calmarea durerii, cum ar fi opioidele și benzodiazepinele, pentru a-și trata simptomele. De asemenea, li se poate administra un antivenin care conține anticorpi extrași de la cai care au fost injectați cu alfa-latrotoxină și care au dezvoltat astfel imunitate împotriva acesteia.

Odată injectați în corpul uman, acești anticorpi de cal ajută la întărirea răspunsului imunitar al unei persoane la venin, contracarând efectele acestuia asupra sistemului nervos. Cu toate acestea, deoarece antiveninul provine de la cai, acesta poate fi recunoscut ca fiind „străin” sistemului imunitar. Într-un număr mic de cazuri, sistemul imunitar poate, în consecință, să intre în exces, declanșând reacții alergice care pot pune viața în pericol și ceea ce se numește „boala serului”.

Noul tratament ar putea fi superior antidoturilor existente

Pentru a evita aceste potențiale probleme, cercetătorii din spatele unui nou studiu, publicat în revista Frontiers in Immunology au căutat să folosească anticorpi umani care sunt generați în laborator.

Anticorpii pe care i-au generat vizează alfa-latrotoxina și, teoretic, ar putea fi „făcuți la comandă”, după cum și când este nevoie, în loc să fie nevoie să aștepte ca acești cai să producă anticorpi. Deoarece noii anticorpi conțin părți constitutive care sunt exclusiv umane, aceștia nu ar declanșa reacții imune periculoase.

Până în prezent, acest nou antivenin a fost testat doar în vase de laborator. Dar, cu teste suplimentare, anticorpii ar putea oferi în cele din urmă pacienților un antivenin mai sigur și mai eficient, a declarat Michael Hust, co-autor principal al studiului și profesor de biotehnologie medicală la Universitatea Tehnică Braunschweig din Germania.

În cadrul noului studiu, echipa a testat peste 10 miliarde de anticorpi diferiți în laborator pentru a determina dacă vreunul dintre ei este capabil să se lege și să neutralizeze alfa-latrotoxina.

În total, echipa a identificat 45 de anticorpi umani care ar putea face acest lucru, inclusiv unul în special, numit MRU44-4-A1, care a arătat niveluri ridicate de neutralizare, a scris echipa în lucrare. Atunci când un antivenin neutralizează o toxină, acesta o împiedică să se lege de celule și astfel să facă ravagii în organism.

Anticorpi umani, generați în laborator

L. tredecimguttatus, care se găsește cu precădere în regiunea mediteraneană, este unul dintre cele peste 30 de tipuri de văduve negre din întreaga lume, inclusiv văduvele negre sudice (Latrodectus mactans) care sunt originare din America de Nord.

Deși anticorpii nou realizați par să funcționeze pentru toxina L. tredecimguttatus, într-un experiment separat, echipa a descoperit că doar doi dintre anticorpi au fost eficienți împotriva veninului L. mactans. Acest lucru a fost „neașteptat”, deoarece nu se credea că alfa-latrotoxina diferă de la un păianjen văduvă la altul, a scris echipa în lucrare.

Ar putea trece ani până când noul antivenin pentru mușcăturile văduvei negre europene va ajunge în clinică, a precizat echipa. Cel puțin, ar fi nevoie de câțiva ani de cercetare pentru a testa siguranța și eficacitatea noului antivenin pe celule și animale. Aceste rezultate ar trebui apoi să fie reproduse în teste clinice cu oameni, ceea ce ar putea dura încă 10 ani, a declarat pentru Live Science, Maximilian Ruschig, autorul principal al studiului și doctorand la Universitatea Tehnică din Braunschweig.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Robotul moale care imită picioarele păianjenilor

Au fost descoperiți primii strămoși ai scorpionilor, ai păianjenilor și ai crabilor potcoavă

Păianjenii exotici, tot mai răspândiți în Europa. Specii noi identificate în Marea Britanie

Despre ce vorbesc păianjenii? Cercetătorii cred că am putea afla!