Cercetătorii de la MIT au creat beton care stochează electricitate, o soluție atrăgătoare pentru problema iminentă a stocării energiei.
Cercetătorul MIT Damian Stefaniuk și colegii săi au transformat un amestec de apă, ciment și negru de fum, un material extrem de conductor utilizat în fabricarea anvelopelor de mașini, într-un supercondensator.
Deși supercondensatoarele nu sunt la fel de eficiente în stocarea pe termen lung a energiei în comparație cu bateriile litiu-ion, ele pot fi încărcate și descărcate foarte rapid, făcându-le un complement interesant pentru bateriile convenționale.
Stefaniuk și echipa sa cred că acest beton care stochează electricitate ar putea fi revoluționar, reducând presiunea asupra rețelei electrice prin furnizarea unor modalități de stocare a energiei verzi, a cărei generare poate fluctua semnificativ pe parcursul zilei.
„Dacă tehnologia poate fi scalată, acest lucru poate ajuta la rezolvarea unei probleme importante: stocarea energiei regenerabile”, a declarat el.
Aplicațiile potențiale sunt numeroase. De exemplu, drumurile construite folosind acest supercondensator din ciment-negru de fum ar putea încărca mașinile rapid și fără fir, reducând dependența acestora de încărcătoarele convenționale.
Mai interesant, cimentul ar putea fi utilizat ca material de construcție, „pentru a avea pereți sau fundații, sau coloane care sunt active nu numai în susținerea unei structuri, dar și în stocarea energiei în interiorul lor”, a explicat Stefaniuk, citat de Futurism.
Cu toate acestea, tehnologia este abia la început. Pentru moment, supercondensatorul lor de probă poate stoca suficientă energie pentru a alimenta un LED de 10 wați timp de 30 de ore.
Deoarece supercondensatoarele au, de asemenea, tendința de a se descărca foarte rapid și sunt mult mai puțin dense în energie decât omologii lor litiu-ion, echipa are încă multe obstacole de depășit.
Cu toate acestea, Stefaniuk afirmă că acest material, odată scalat, ar putea „satisface nevoile zilnice de energie ale unei locuințe”. Echipa plănuiește deja să construiască o versiune de 45 de metri cubi care poate face acest lucru. Dar este mai ușor de spus decât de făcut.
„Adesea, noile descoperiri sunt problematice când se ia în considerare trecerea de la laborator la implementare la scară largă și volume mai mari. Acest lucru poate fi cauzat de complexitățile de fabricație, raritatea resurselor sau, uneori, de fizica sau chimia de bază”, a declarat profesorul de inginerie Michael Short, de la Universitatea Teesside (Anglia).
10 obiecte despre care n-ai știut că sunt făcute din petrol
Oamenii de știință au creat diamante în doar 15 minute cu o tehnică inovatoare
O nouă metodă de reciclare ar putea rezolva una dintre cele mai mari provocări ale lumii
VIDEO: A fost creată palma robotică ce imită simțul tactil uman