Soarele se apropie de vârful de activitate pentru acest ciclu, maximul solar. Efectele s-au simțit și pe Pământ, cu pene de curent și o serie de aurore spectaculoase care au fost observate la latitudini mai mici decât de obicei.
Pata solară responsabilă de haosul produs s-a mutat în cealaltă parte a Soarelui la scurt timp după apariția aurorelor. Acolo, a lansat cea mai puternică erupție solară din ultimele două decenii, iar efectele sale au fost simțite în tot Sistemul Solar.
Agenția Spațială Europeană (ESA) a avut nave spațiale de pe orbita lui Mercur până pe Marte care au detectat lumina puternică și fluxul ulterior de particule care au erupt din Soare.
NASA, de asemenea, avea observatoare la suprafața și în jurul Planetei Roșii, pregătite să observe și chiar să fie afectate de eveniment.
„Motivul pentru care erupția de clasă X care a avut loc de cealaltă parte a Soarelui este foarte interesantă este că este asociată cu particule care se aflau pe traiectoria lui BepiColombo, precum și a lui Mars Express”, a declarat pentru IFLScience, Dr. Miho Janvier, fizician solar și spațial la ESA.
Solar Orbiter al ESA a estimat că pe 20 mai, pata solară AR 3664 a lansat o erupție solară. Erupția a fost de tip X-12, cea mai puternică din 7 septembrie 2005 (deși un eveniment din 2017 ar fi putut fi un pic mai puternic).
Erupția a eliberat raze gamma și raze X care au ajuns până pe Marte . Evenimentul a fost urmat apoi de o ejecție de masă coronală cu particule încărcate care au urmat evenimentului luminos.
Trei misiuni NASA s-au ocupat de efectele evenimentului. Nava spațială Mars Odyssey și-a pierdut camera stelară timp de aproximativ o oră. Această cameră este folosită pentru orientarea navei spațiale și a fost inundată de particule solare de mare energie, scrie IFL Science.
Marte nu are un câmp magnetic și o atmosferă subțire, așa că faptul de a fi la sol nu oferă mult mai multă protecție decât dacă te afli pe orbită. Acest lucru se poate observa prin intermediul camerelor de luat vederi ale lui Curiosity, care au fost afectate de fluxul de particule.
Detectorul de evaluare a radiațiilor (RAD) al roverului a măsurat o doză de radiații echivalentă cu 30 de radiografii la nivelul pieptului – cu siguranță nu o doză mortală, dar destul de îngrijorătoare pentru viitorii astronauți care vor călători în spațiul cosmic în timpul maximului solar.
O altă misiune NASA a fost cea care a profitat cel mai mult de acest eveniment, și anume MAVEN. Sonda orbitală a studiat aurorele care se formează pe Marte. Acolo, nu există un câmp magnetic, așa că este vorba doar de particule care lovesc direct atmosfera fără a fi deviate spre poli. Iar MAVEN a văzut evenimentul care a luminat Marte.
Test de cultură generală. Cât de mare este Soarele?
Soarele s-a dezlănțuit! Două erupții colosale au avut loc în mai puțin de 12 ore
Originea câmpului magnetic al Soarelui ar fi fost în sfârșit descoperită