Home » Știință » Cercetătorii au descoperit un antibiotic revoluționar, care protejează bacteriile „bune”

Cercetătorii au descoperit un antibiotic revoluționar, care protejează bacteriile „bune”

Publicat: 12.06.2024

Cu toate beneficiile pe care antibioticele le au, unul dintre cele mai mari dezavantaje ale utilizării lor este modul în care ucid fără discriminare atât bacteriile „bune”, cât și pe cele „rele”.

Un singur tratament cu acest medicament care salvează vieți nu numai că poate distruge invadatorii care cauzează boli în corpul uman, ci poate avea un impact „imens” asupra intestinului și a colecției de microbi rezidenți ai acestuia.

Acest impact poate duce uneori la o creștere excesivă a anumitor bacterii sau ciuperci. De exemplu, femeile au până la 30% șanse de a dezvolta o infecție cu drojdie după un tratament cu antibiotice.

Cauze comune ale infecțiilor intestinale

Oamenii de știință de la Universitatea Illinois din Urbana-Champaign lucrează la o soluție. Aceștia au descoperit un nou antibiotic, numit lolamicin, care poate să se concentreze asupra agenților patogeni gram-negativi, lăsând în același timp în pace alți microbi.

Mai este mult până când medicamentul va fi testat pe oameni, dar cercetătorii speră că acesta poate fi un model pentru dezvoltarea viitoare a antibioticelor.

Bacteriile gram-negative sunt cauze comune ale infecțiilor intestinale, pulmonare, urinare și sanguine și sunt greu de ucis. Rezistența lor la antibioticele actuale este una dintre cele mai urgente amenințări cu care se confruntă sănătatea umană la nivel mondial în prezent, scrie ScienceAlert.

O creștere excesivă a anumitor bacterii sau ciuperci

Antibioticele cu spectru larg pot distruge atât bacteriile gram-negative, cât și pe cele gram-pozitive. Dar oamenii de știință spun că este o nevoie critică de a găsi medicamente care să vizeze în mod specific bacteriile gram-negative, deoarece acestea sunt mai susceptibile de a fi rezistente la antibioticele noastre actuale. Astfel, mai mulți microbi care sunt utili pentru sănătatea umană au șansa de a fi cruțați.

Un medicament precum lolamicina ar putea fi exact ceea ce trebuie. În vase de laborator, atunci când lolamicina a fost confruntată cu 130 de tulpini rezistente la medicamente ale unor bacterii gram-negative comune, precum E. coli, K. pneumoniae și E. cloacae, medicamentul le-a ucis pe toate, reușind acolo unde multe alte antibiotice au eșuat.

La rozătoarele vii, lolamicina a tratat, de asemenea, cu succes pneumonia acută și infecțiile sanguine, totul în timp ce a menajat microbiomul intestinal.

De fapt, oamenii de știință au descoperit că medicamentul nu a avut „niciun efect asupra bacteriilor gram-pozitive sau asupra bacteriilor gram-negative nepatogene” care trăiau în șoareci.

Aceasta este o descoperire interesantă, având în vedere că până și un tratament scurt cu antibiotice poate provoca o scădere rapidă a diversității speciilor de microbi care trăiesc în intestinul uman, iar acest lucru poate persista timp de luni de zile înainte de a reveni la normal.

O nevoie critică

Consecințele acestor modificări asupra sănătății nu sunt bine cunoscute, dar se pare că acestea lasă pacientul expus la infecții secundare după utilizarea anumitor antibiotice.

Lolamicina este diferită. Spre deosebire de amoxicilină (un antibiotic cu spectru larg) sau de clindamicină (un antibiotic exclusiv pentru gram-pozitivi), acest nou medicament „nu provoacă nicio modificare substanțială” a microbiomului intestinal al șoarecilor în aproximativ o lună de la tratament.

În acest timp, șoarecii care au fost tratați cu lolamicină au fost expuși la o infecție bacteriană, care se dezvoltă adesea în colon în urma utilizării de antibiotice: Clostridioides difficile.

Acei șoareci tratați cu lolamicină nu au dezvoltat infecții cu C. difficile aproape în aceeași rată ca și cei tratați cu clindamicină sau amoxicilină.

Având în vedere că numai în SUA se înregistrează aproximativ 500.000 de infecții cu C. difficile în fiecare an, dintre care 30.000 sunt fatale, dezvoltarea unui antibiotic care să economisească microbiomul ar putea salva vieți.

Oamenii de știință se străduiesc acum să își perfecționeze munca pentru a se asigura că agenții patogeni nu devin rezistenți la lolamicină în timp.

Studiul a fost publicat în revista Nature.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Bacteriile intestinale ajută organismul să lupte cu tumorile, au descoperit cercetătorii

Cum ar putea bacteriile intestinale să ajute pacienții cu cancer de sân?

„Apocalipsa plantelor”: bacteriile decimează culturile și provoacă pagube de milioane de euro

Bacteriile din adâncul Pământului pot transforma dioxidul de carbon în cristale

Mihaela Horchidan
Mihaela Horchidan
Mihaela și-a finalizat studiile la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, având experiență în presa online și radio. Curiozitatea, dorința de a afla cât mai multe și pasiunea pentru istorie, ştiinţă şi natură au condus-o către Descopera.ro citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Navele americane ar trebui să treacă gratis prin canalele Panama și Suez, crede Donald Trump
Navele americane ar trebui să treacă gratis prin canalele Panama și Suez, crede Donald Trump
Mormântul Papei Francisc, vizitat deja de mii de oameni
Mormântul Papei Francisc, vizitat deja de mii de oameni
Banii înapoi pentru românii care au depus bani la CEC înainte de Revoluţie, dar nu au mai primit o mașină Dacia
Banii înapoi pentru românii care au depus bani la CEC înainte de Revoluţie, dar nu au mai primit o mașină Dacia
Zeci de opere de artă, aruncate „din greșeală” la gunoi de o primărie din Țările de Jos
Zeci de opere de artă, aruncate „din greșeală” la gunoi de o primărie din Țările de Jos
Istoria papalității. Un neam de 266 de papi, de la Sfântul Petru la Francisc
Istoria papalității. Un neam de 266 de papi, de la Sfântul Petru la Francisc
Insectele dispar din cauza agriculturii, arată o nouă cercetare
Insectele dispar din cauza agriculturii, arată o nouă cercetare
Mormintele din Epoca de Piatră din Irlanda nu sunt ce au crezut cercetătorii, arată o analiză ADN
Mormintele din Epoca de Piatră din Irlanda nu sunt ce au crezut cercetătorii, arată o analiză ADN
Un fragment de chihlimbar, vechi de 16 milioane de ani, dezvăluie o descoperire unică
Un fragment de chihlimbar, vechi de 16 milioane de ani, dezvăluie o descoperire unică
Cine poate deveni cetățean al celui mai mic stat din lume?
Cine poate deveni cetățean al celui mai mic stat din lume?
Un mormânt circular masiv a fost scos la lumină în Peru
Un mormânt circular masiv a fost scos la lumină în Peru
Vântul solar ar produce apă pe Lună, dezvăluie un studiu inovator al NASA
Vântul solar ar produce apă pe Lună, dezvăluie un studiu inovator al NASA
În viitor, toți oamenii vor fi șefi, iar Inteligența Artificială va fi angajatul nostru, susține Microsoft
În viitor, toți oamenii vor fi șefi, iar Inteligența Artificială va fi angajatul nostru, susține Microsoft
China se pregătește pentru cele mai „extreme scenarii” în războiul comercial cu SUA
China se pregătește pentru cele mai „extreme scenarii” în războiul comercial cu SUA
Țara care ar putea produce iPhone, astfel încât Apple să nu mai depindă de China
Țara care ar putea produce iPhone, astfel încât Apple să nu mai depindă de China
53 de ani de la Apollo 16, penultima misiune care a dus omul pe Lună
53 de ani de la Apollo 16, penultima misiune care a dus omul pe Lună
Muzeul Național al Țăranului Român, redeschis după o reabilitare de peste 6 milioane de euro
Muzeul Național al Țăranului Român, redeschis după o reabilitare de peste 6 milioane de euro
Armata de teracotă a primului împărat al Chinei ajunge la Târgu Mureș
Armata de teracotă a primului împărat al Chinei ajunge la Târgu Mureș
Un stat american este a patra cea mai mare economie din lume
Un stat american este a patra cea mai mare economie din lume