Home » Știință » Cercetătorii au descoperit un antibiotic revoluționar, care protejează bacteriile „bune”

Cercetătorii au descoperit un antibiotic revoluționar, care protejează bacteriile „bune”

Publicat: 12.06.2024

Cu toate beneficiile pe care antibioticele le au, unul dintre cele mai mari dezavantaje ale utilizării lor este modul în care ucid fără discriminare atât bacteriile „bune”, cât și pe cele „rele”.

Un singur tratament cu acest medicament care salvează vieți nu numai că poate distruge invadatorii care cauzează boli în corpul uman, ci poate avea un impact „imens” asupra intestinului și a colecției de microbi rezidenți ai acestuia.

Acest impact poate duce uneori la o creștere excesivă a anumitor bacterii sau ciuperci. De exemplu, femeile au până la 30% șanse de a dezvolta o infecție cu drojdie după un tratament cu antibiotice.

Cauze comune ale infecțiilor intestinale

Oamenii de știință de la Universitatea Illinois din Urbana-Champaign lucrează la o soluție. Aceștia au descoperit un nou antibiotic, numit lolamicin, care poate să se concentreze asupra agenților patogeni gram-negativi, lăsând în același timp în pace alți microbi.

Mai este mult până când medicamentul va fi testat pe oameni, dar cercetătorii speră că acesta poate fi un model pentru dezvoltarea viitoare a antibioticelor.

Bacteriile gram-negative sunt cauze comune ale infecțiilor intestinale, pulmonare, urinare și sanguine și sunt greu de ucis. Rezistența lor la antibioticele actuale este una dintre cele mai urgente amenințări cu care se confruntă sănătatea umană la nivel mondial în prezent, scrie ScienceAlert.

O creștere excesivă a anumitor bacterii sau ciuperci

Antibioticele cu spectru larg pot distruge atât bacteriile gram-negative, cât și pe cele gram-pozitive. Dar oamenii de știință spun că este o nevoie critică de a găsi medicamente care să vizeze în mod specific bacteriile gram-negative, deoarece acestea sunt mai susceptibile de a fi rezistente la antibioticele noastre actuale. Astfel, mai mulți microbi care sunt utili pentru sănătatea umană au șansa de a fi cruțați.

Un medicament precum lolamicina ar putea fi exact ceea ce trebuie. În vase de laborator, atunci când lolamicina a fost confruntată cu 130 de tulpini rezistente la medicamente ale unor bacterii gram-negative comune, precum E. coli, K. pneumoniae și E. cloacae, medicamentul le-a ucis pe toate, reușind acolo unde multe alte antibiotice au eșuat.

La rozătoarele vii, lolamicina a tratat, de asemenea, cu succes pneumonia acută și infecțiile sanguine, totul în timp ce a menajat microbiomul intestinal.

De fapt, oamenii de știință au descoperit că medicamentul nu a avut „niciun efect asupra bacteriilor gram-pozitive sau asupra bacteriilor gram-negative nepatogene” care trăiau în șoareci.

Aceasta este o descoperire interesantă, având în vedere că până și un tratament scurt cu antibiotice poate provoca o scădere rapidă a diversității speciilor de microbi care trăiesc în intestinul uman, iar acest lucru poate persista timp de luni de zile înainte de a reveni la normal.

O nevoie critică

Consecințele acestor modificări asupra sănătății nu sunt bine cunoscute, dar se pare că acestea lasă pacientul expus la infecții secundare după utilizarea anumitor antibiotice.

Lolamicina este diferită. Spre deosebire de amoxicilină (un antibiotic cu spectru larg) sau de clindamicină (un antibiotic exclusiv pentru gram-pozitivi), acest nou medicament „nu provoacă nicio modificare substanțială” a microbiomului intestinal al șoarecilor în aproximativ o lună de la tratament.

În acest timp, șoarecii care au fost tratați cu lolamicină au fost expuși la o infecție bacteriană, care se dezvoltă adesea în colon în urma utilizării de antibiotice: Clostridioides difficile.

Acei șoareci tratați cu lolamicină nu au dezvoltat infecții cu C. difficile aproape în aceeași rată ca și cei tratați cu clindamicină sau amoxicilină.

Având în vedere că numai în SUA se înregistrează aproximativ 500.000 de infecții cu C. difficile în fiecare an, dintre care 30.000 sunt fatale, dezvoltarea unui antibiotic care să economisească microbiomul ar putea salva vieți.

Oamenii de știință se străduiesc acum să își perfecționeze munca pentru a se asigura că agenții patogeni nu devin rezistenți la lolamicină în timp.

Studiul a fost publicat în revista Nature.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Bacteriile intestinale ajută organismul să lupte cu tumorile, au descoperit cercetătorii

Cum ar putea bacteriile intestinale să ajute pacienții cu cancer de sân?

„Apocalipsa plantelor”: bacteriile decimează culturile și provoacă pagube de milioane de euro

Bacteriile din adâncul Pământului pot transforma dioxidul de carbon în cristale

Mihaela Horchidan
Mihaela Horchidan
Mihaela și-a finalizat studiile la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, având experiență în presa online și radio. Curiozitatea, dorința de a afla cât mai multe și pasiunea pentru istorie, ştiinţă şi natură au condus-o către Descopera.ro citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
(P) Când au început să se ofere cadourile pentru Crăciun?
(P) Când au început să se ofere cadourile pentru Crăciun?
Sunt alimentele fermentate bune pentru intestine sau doar delicioase?
Sunt alimentele fermentate bune pentru intestine sau doar delicioase?
Test de cultură generală. Cum sunt stabilite cursurile valutare?
Test de cultură generală. Cum sunt stabilite cursurile valutare?
Boomurile sonice ale rachetei Starship sunt atât de puternice încât ar putea deteriora structurile de la sol
Boomurile sonice ale rachetei Starship sunt atât de puternice încât ar putea deteriora structurile de la sol
Unul dintre marii producători de cărbune din lume renunță la extracție
Unul dintre marii producători de cărbune din lume renunță la extracție
Vești proaste pentru 4.000 de angajați Ford! Gigantul auto pregătește concedieri în Europa
Vești proaste pentru 4.000 de angajați Ford! Gigantul auto pregătește concedieri în Europa
Măsuri de securitate sporite la Machu Picchu după ce o femeie a împrăștiat cenușă umană în aer
Măsuri de securitate sporite la Machu Picchu după ce o femeie a împrăștiat cenușă umană în aer
Povestea desprinsă din cărţi a îndrăgitului Petre Ispirescu. Nu a făcut niciun an de şcoală, a fost la închisoare şi până la 50 de ani nu a părăsit niciodată localitatea natală
Povestea desprinsă din cărţi a îndrăgitului Petre Ispirescu. Nu a făcut niciun an de şcoală, a fost la închisoare ...
În ciuda amenințărilor globale, Marea Britanie renunță la nave de război, elicoptere și drone
În ciuda amenințărilor globale, Marea Britanie renunță la nave de război, elicoptere și drone
Un raport al Congresului SUA avertizează: China este acum o „ameninţare semnificativă”
Un raport al Congresului SUA avertizează: China este acum o „ameninţare semnificativă”
„Ciclon bombă” în nord-vestul Statelor Unite! Sute de mii de oameni au rămas fără curent
„Ciclon bombă” în nord-vestul Statelor Unite! Sute de mii de oameni au rămas fără curent
Elon Musk și Donald Trump au asistat împreună la o nouă lansare Starship
Elon Musk și Donald Trump au asistat împreună la o nouă lansare Starship
India vrea să construiască o stație spațială care orbitează Luna până în 2040
India vrea să construiască o stație spațială care orbitează Luna până în 2040
Un fenomen meteo bizar ar putea explica de ce fabricile declanșează ninsori
Un fenomen meteo bizar ar putea explica de ce fabricile declanșează ninsori
„Fluierul morții” al aztecilor are un efect ciudat asupra creierului uman
„Fluierul morții” al aztecilor are un efect ciudat asupra creierului uman
Sportivii au o memorie de lucru mult mai bună decât oamenii sedentari, arată cercetătorii
Sportivii au o memorie de lucru mult mai bună decât oamenii sedentari, arată cercetătorii
O singură genă ar putea fi „vinovată” pentru 30 de afecțiuni medicale misterioase
O singură genă ar putea fi „vinovată” pentru 30 de afecțiuni medicale misterioase
Test de cultură generală. De ce pare totul plat dacă Pământul e rotund?
Test de cultură generală. De ce pare totul plat dacă Pământul e rotund?