Deși nu putem simți rotația Pământului, răsăritul și apusul ne reamintesc zilnic faptul că planeta noastră este în mișcare constantă. În ce sens se rotește Pământul? Dar Soarele și celelalte planete?
Răspunsul este legat de formarea Sistemului Solar, acum aproximativ 4,6 miliarde de ani.
Totul a început cu un nor enorm de gaz și praf care era atât de dens încât a început să se prăbușească asupra sa, a explicat Joshua Pepper, cercetător din divizia de Astrofizică a NASA. Centrul dens a devenit Soarele, iar planetele s-au format din gazul dimprejur.
Rotația inițială a acestui nor se păstrează și astăzi. Atunci când un obiect rotativ se micșorează, își accelerează rotația. Este ca atunci când un patinator își strânge brațele în timpul unei piruete și se învârte mai repede, a spus Pepper. Soarele este ca centrul de gravitație al patinatorului, iar planetele și lunile sunt ca brațele și picioarele patinatorului. Acest fenomen se numește moment cinetic și este motivul pentru care planetele și Soarele încă se învârt și astăzi.
Prin urmare, astronomii s-ar aștepta ca toate planetele din Sistemul Solar să se rotească în același sens ca Soarele.
În ce sens se rotește Pământul? „Pentru a privi sensul rotației, îl comparăm întotdeauna cu un punct de referință”, a spus Gongjie Li, profesoară asociat la Școala de Fizică de la Georgia Tech (SUA). În cazul Sistemului Solar, acel punct de referință este Soarele, care se rotește în sens antiorar (sens invers acelor de ceasornic), potrivit Live Science.
Pământul și majoritatea celorlalte planete (Mercur, Marte, Jupiter, Saturn și Neptun) se rotesc și ele în sens antiorar, dar există câteva excepții.
Venus se rotește în sensul acelor de ceasornic, ceea ce înseamnă că soarele răsare din vest în loc de est, a spus Li. Anterior, astronomii credeau că un obiect mare ar fi putut să se lovească de Venus, determinând rotația sa inversă. Acum se știe că atmosfera groasă a lui Venus este probabil de vină.
Conform NASA, atmosfera de dioxid de carbon a planetei este de 90 de ori mai groasă decât cea a Pământului. Presiunea de sub această atmosferă grea creează frecare cu suprafața stâncoasă a lui Venus și probabil a încetinit rotația planetei de-a lungul miliardelor de ani, a spus Pepper.
Un studiu din 2020, publicat în revista Science, a descoperit că căldura soarelui creează maree atmosferice care se mișcă în același sens cu rotația lui Venus. Aceste maree pot menține planeta Venus în mișcare ușor în sensul acelor de ceasornic. O rotație completă a lui Venus durează 243 de zile terestre, conform NASA.
Mai departe în Sistemul Solar se află o altă planetă neobișnuită, Uranus, care se rotește pe o parte. Astronomii cred că un obiect uriaș a lovit Uranus în primele sale etape de existență.
„Sistemul Solar timpuriu era plin de lucruri care se izbeau între ele”, a spus Pepper.
O altă ipoteză este că orbita lui Uranus avea o lună masivă a cărei influență gravitațională a înclinat planeta, conform unui studiu din 2022, publicat în revista Astronomy & Astrophysics. În această teorie, luna s-a ciocnit în cele din urmă cu planeta, determinând înclinarea lui Uranus.
Uranus este înclinat cu peste 90 de grade, ceea ce duce la schimbări sezoniere dramatice în care iernile durează 21 de ani, conform NASA. În comparație, înclinarea Pământului este de aproximativ 23 de grade, ceea ce creează modulații de scară mai mică, ce duc la o schimbare frumoasă a anotimpurilor, a spus Li.
Un sistem stelar triplu asemenea unei bijuterii cosmice, observat cu Telescopul Hubble
De ce vrea NASA să folosească Soarele ca pe un telescop uriaș?
Astronomii au descoperit un mini-Neptun într-un sistem stelar binar
Luna Phobos a lui Marte nu este ceea ce pare, sugerează fotografii nepublicate până acum