De ce nu este sănătos să bei prea multă apă?

La sfârșitul anului 2023, actrița Brooke Shields a suferit o criză convulsivă după ce și-a „inundat” corpul cu apă. Shields a ajuns să aibă periculos de puțin sodiu în organism în timp ce se pregătea pentru spectacolul său, bând cantități mari de apă. „Mi-am inundat sistemul și m-am ‘înecat’”, a explicat ea mai târziu. „Și dacă nu ai suficient sodiu în sânge sau urină, sau corp, poți avea o criză convulsivă”, a spus ea. Deci care este limita dincolo de care nu mai este sănătos să bei multă apă?

Shields a spus că se plimba pe afară „fără niciun motiv”, întrebându-se: „de ce sunt aici?”.

• Cele mai timpurii semne ale autismului, descoperite în cadrul unui experiment cu mini-creieri
• Inginerii au descoperit cum să stocheze CO2 în beton fără a-i compromite rezistența

„Apoi intru în restaurant și merg la somelierul care tocmai petrecuse o oră uitându-se la repetiția mea. Atunci totul s-a făcut negru. Apoi mâinile îmi cad pe lângă corp și mă lovesc cu capul de perete”, povestește actrița.

Shields a adăugat că „aveam spumă la gură, eram complet albastră și era să-mi înghit limba”.

Este sănătos să bei multă apă?

Ca și Shields, mulți oameni nu cunosc pericolele consumului excesiv de apă, mai ales pentru că hidratarea este adesea asociată cu beneficii pentru sănătate. Modelele și celebritățile promovează adesea consumul de apă pentru a menține pielea curată și netedă. Unii influenceri de pe rețelele sociale au promovat consumul a 3,8 litri de apă pe zi pentru scăderea în greutate.

Când nu mai este sănătos să bei multă apă? Consumul excesiv de apă poate cauza hiponatremie, o condiție potențial fatală cauzată de nivelul scăzut de sodiu în sânge.

Corpul reglează strict conținutul său de apă pentru a menține nivelul optim de apă totală și „osmolaritatea”, adică concentrația de particule dizolvate în sânge. Osmolaritatea crește când ești deshidratat și scade când ai prea mult fluid în sânge, explică Medical Xpress.

Osmolaritatea este monitorizată de osmoreceptori care reglează echilibrul de sodiu și apă în hipotalamus, partea creierului care controlează numeroși hormoni. Acești osmoreceptori semnalează eliberarea hormonului antidiuretic (ADH), care acționează asupra vaselor de sânge și a rinichilor pentru a controla cantitatea de apă și sare din corp.

La persoanele sănătoase, corpul eliberează ADH când osmolaritatea devine ridicată. ADH-ul le spune rinichilor să reabsoarbă apă, ceea ce face urina mai concentrată. Apa reabsorbită diluează sângele, readucând osmolaritatea la niveluri normale.

Osmolaritatea scăzută a sângelui suprimă eliberarea de ADH, reducând cantitatea de apă pe care o reabsorb rinichii. Acest lucru diluează urina, pe care corpul apoi o elimină pentru a scăpa de excesul de apă.

Cum arată urina unei persoane sănătoase?

Urina sănătoasă ar trebui să fie clară și fără miros. Urina mai închisă la culoare, mai galbenă și cu un miros vizibil poate indica deshidratarea, deși medicamentele și anumite alimente, inclusiv sparanghelul, pot influența culoarea și mirosul urinei.

Adulții ar trebui să consume 2-3 litri pe zi, din care aproximativ 20% provin din alimente. Totuși, putem pierde până la 10 litri de apă prin transpirație, astfel, transpirația în timpul exercițiilor fizice sau în vreme caldă crește cantitatea de apă pe care trebuie să o înlocuim prin băut.

Unele condiții medicale pot cauza suprahidratarea. Aproximativ unul din cinci pacienți cu schizofrenie beau apă compulsiv, o condiție periculoasă cunoscută sub numele de polidipsie psihogenică. Un studiu pe termen lung a constatat că pacienții cu polidipsie psihogenică au „șanse cu 74% mai mari de a muri înainte de un pacient ne-polidipsic”.

În unele cazuri, persoanele cu anorexie nervoasă pot suferi, de asemenea, de băut compulsiv de apă.

Pentru cei care suferă de polidipsie, tratamentul se concentrează pe medicamente pentru a reduce dorința de a bea, precum și pe creșterea nivelurilor de sodiu. Acest lucru ar trebui făcut treptat pentru a evita cauzarea mielinolizei, adică daune neurologice cauzate de schimbările rapide ale nivelurilor de sodiu din celulele nervoase.

Este sănătos să bei multă apă? Cum îți dai seamă când să bei și când să nu bei apă?

În cazuri rare, dar adesea foarte mediatizate, cum ar fi cel al lui Leah Betts, din 1995, unii utilizatori ai drogului ilegal MDMA (cunoscut și sub numele de ecstasy) au murit după ce au băut cantități mari de apă pentru a se rehidrata după dans și transpirație.

Drogul crește temperatura corpului, astfel încât utilizatorii beau apă pentru a evita supraîncălzirea. Din păcate, MDMA declanșează, de asemenea, eliberarea nejustificată de ADH, cauzând retenția de apă. Corpul devine incapabil să se elibereze de excesul de apă, ceea ce afectează nivelurile de electroliți, făcând ca celulele să se umfle cu apă.

Simptomele intoxicației cu apă încep cu greață, vărsături, vedere încețoșată și amețeli. Pe măsură ce condiția progresează, suferinzii pot prezenta simptome de psihoză, cum ar fi comportament inadecvat, confuzie, iluzii, dezorientare și halucinații.

Aceste simptome sunt cauzate de hiponatremie, în care nivelurile de sodiu sunt diluate sau epuizate în sânge și dezechilibrul ulterior de electroliți afectează sistemul nervos. Apa începe să se deplaseze în creier cauzând edem cerebral (umflarea creierului din cauza acumulării excesive de lichid), care este de obicei fatal dacă nu este tratat.

Un corp sănătos îți va spune când are nevoie de apă. Dacă îți este sete și urina ta este închisă la culoare și cu miros vizibil, atunci este sănătos să bei multă apă. Dacă nu îți este sete și urina ta este clară sau de culoarea paiului deschis, atunci deja ești hidratat corespunzător.

Vă recomandăm să citiți și:

Boala misterioasă care face ochii să strălucească precum o galaxie

Legătura ciudată dintre coșmaruri și bolile autoimune

Test de cultură generală. Ce au oamenii și nu are niciun alt animal de pe Pământ?

Costumul care reciclează transpirația, inspirat din Dune, a fost construit de un YouTuber