Un studiu colaborativ dintre Universitatea din Helsinki, Institutul Național de Resurse Finlandez și Universitatea Tampere a demonstrat că grădinăritul urban poate îmbunătăți sănătatea.
O perioadă de o lună de grădinărit în interior a crescut diversitatea bacteriană a pielii și a fost asociată cu niveluri mai ridicate de molecule antiinflamatoare în sânge.
În teza sa de doctorat, Mika Saarenpää a investigat, printre altele, modul în care expunerea microbiană, care favorizează sănătatea locuitorilor urbani, în special prin îmbunătățirea reglării imunității, ar putea fi crescută ușor prin activități semnificative integrate în viața de zi cu zi.
Studiul a fost publicat în jurnalul Environment International.
Anterior, s-a arătat că contactul cu materiale bogate în microbi provenite din natură modifică microbiota umană. În studiul lui Saarenpää, subiecții de cercetare s-au angajat în grădinărit urban, o activitate naturală pentru ei, care poate rezulta în schimbări pe termen lung în funcționarea sistemului imunitar. Astfel, s-a demonstrat că grădinăritul urban poate îmbunătăți sănătatea.
„O lună de grădinărit urban în interior a crescut diversitatea bacteriilor de pe pielea subiecților și a fost asociată cu niveluri mai ridicate de citokine antiinflamatoare în sânge. Grupul studiat a folosit un mediu de creștere cu diversitate microbiană ridicată, imitând solul de pădure”, spune cercetătorul doctoral Saarenpää, de la Facultatea de Științe Biologice și de Mediu, Universitatea din Helsinki.
În contrast, grupul de control a folosit un mediu pe bază de turbă, sărac în microbi. Conform lui Saarenpää, nu au fost observate schimbări în sânge sau în microbiota pielii. Turba este cel mai utilizat mediu de creștere din lume, iar impactul său asupra mediului este puternic negativ. Mai mult, cercetarea lui Saarenpää indică faptul că turba nu aduce beneficii pentru sănătate similare cu un mediu care imită solul de pădure divers.
„Descoperirile sunt semnificative, deoarece urbanizarea a dus la o creștere considerabilă a bolilor mediate de sistemul imunitar, cum ar fi alergiile, astmul și bolile autoimune, generând costuri mari pentru sănătate. Trăim prea ‘curat’ în orașe”, spune Saarenpää, citat de Medical Xpress.
„Știm că urbanizarea duce la reducerea expunerii la microbi, schimbări în microbiota umană și o creștere a riscului de boli mediate de sistemul imunitar. Aceasta este prima dată când putem demonstra că o activitate umană semnificativă și naturală poate crește diversitatea microbiotei la adulții sănătoși și, în același timp, poate contribui la reglarea sistemului imunitar”, declară cercetătorul.
Expunerea microbiană poate fi crescută ușor și în siguranță acasă pe tot parcursul anului. Investiția în spațiu și bani necesară este minoră: în studiu, grădinăritul a avut loc în ghivece obișnuite, în timp ce plantele cultivate, cum ar fi mazărea, fasolea, muștarul și salatele, au fost cumpărate de pe rafturile magazinelor.
Schimbările au fost observate într-o lună, dar cum subiecților le-a plăcut grădinăritul, mulți dintre ei au anunțat că vor continua activitatea și vor trece la grădinăritul în aer liber vara.
Conform lui Saarenpää, imunoreglarea mediată de microbi poate, în cel mai bun caz, să reducă riscul de boli mediate de sistemul imunitar sau chiar simptomele acestora. Dacă expunerea la microbii benefici pentru sănătate ar putea fi crescută la nivel de populație, costurile de sănătate asociate acestor boli ar putea fi reduse și calitatea vieții oamenilor ar putea fi îmbunătățită.
„Încă nu știm cât de mult persistă schimbările observate în microbiota pielii și citokinele antiinflamatoare, dar dacă grădinăritul devine un hobby, se poate presupune că reglarea sistemului imunitar devine din ce în ce mai continuă”, observă Saarenpää.
Saarenpää consideră că este important să se investească în expunerea copiilor la natură și microbi, deoarece dezvoltarea sistemului imunitar este cea mai activă în copilărie. Ghivecele umplute cu sol bogat în microbi ar putea fi introduse în grădinițe, școli și, de exemplu, în spitale, în special în zonele urbane dens construite.
Pentru ca grădinăritul urban să aducă beneficii pentru sănătate în loc de riscuri, pielea mâinilor, în special, trebuie să fie intactă, iar inhalarea mediilor de creștere prăfuite trebuie evitată.
„Cercetarea mea subliniază dependența sănătății noastre de diversitatea naturii și, în special, a solului. Suntem o specie printre altele, iar sănătatea noastră depinde de gama altor specii. Ideal, zonele urbane ar avea, de asemenea, un mediu natural atât de divers încât expunerea microbiană benefică pentru sănătate nu ar trebui să fie căutată în produse special concepute”, spune Saarenpää.
Un studiu arată că oamenii inteligenți au tendința să fie de stânga
Clipitul nu doar umezește ochii, dar și crește puterea semnalului vizual, arată un nou studiu
Cum ajung microplasticele din intestin spre alte organe?
Activitatea fizică reduce stresul din creier și riscul de boli cardiovasculare