Oamenii de știință au detectat „concentrații semnificative” de microplastice în testiculele umane, dar și în ale câinilor. Mai îngrijorător, au găsit și unele dovezi că anumite forme de microplastice ar putea avea un impact negativ asupra numărului de spermatozoizi.
Cercetătorii de la Universitatea din New Mexico (SUA) au căutat microplastice în 47 de testicule canine și 23 de testicule umane prelevate în timpul autopsiilor; aceste microplastice în testiculele umane au fost găsite în fiecare individ.
Concentrația medie de microplastice din țesutul testicular al câinilor era de 122,63 micrograme per gram de țesut, în timp ce concentrațiile din țesutul testicular uman erau de 328,44 micrograme per gram.
„La început, am avut îndoieli că microplasticele ar putea penetra sistemul reproducător. Când am primit primele rezultate pentru câini, am fost surprins. Am fost și mai surprins când am primit rezultatele pentru oameni”, a declarat Xiaozhong „John” Yu, autor principal al studiului și profesor la College of Nursing al Universității din New Mexico.
Cercetătorii nu au putut număra spermatozoizii din probele umane din cauza modului în care au fost conservate chimic, dar au reușit să facă acest lucru cu probele canine. Acest lucru a arătat că nivelurile mai ridicate de PVC, al treilea cel mai produs polimer sintetic la nivel mondial, în țesut au fost corelate cu un număr mai mic de spermatozoizi.
„PVC-ul poate elibera multe substanțe chimice care interferează cu spermatogeneza și conține substanțe chimice care cauzează perturbări endocrine”, a explicat Yu.
Microplasticele sunt particule mici de plastic mai mici de 5 milimetri, provenind din descompunerea resturilor de plastic mai mari sau din produse care conțin microgranule, cum ar fi cosmeticele.
Microplasticele sunt omniprezente în mediul înconjurător, de la oceane și sol până la ploaie și chiar aer.
În plus, există o multitudine de dovezi care sugerează că acestea sunt omniprezente în corpurile oamenilor. Pe lângă contactul cu microplasticele din mediul înconjurător, există și cantități semnificative din acestea în alimente, scrie IFL Science.
Această formă relativ nouă de poluare i-a atras atenția lui Yu, care studiază impactul diferiților factori de mediu asupra sistemului reproducător uman. O mare parte din munca sa s-a concentrat pe modul în care poluanții, cum ar fi metalele grele și pesticidele, afectează producția de celule spermatice și contribuie la declinul global al numărului de spermatozoizi din ultimii ani.
După ce a aflat că microplasticele au fost găsite în țesutul placentar, el și echipa sa au început să se întrebe dacă o problemă similară se întâmplă și în testicule. De asemenea, au început să se întrebe dacă microplasticele ar putea avea legătură cu declinul global recent al numărului de spermatozoizi.
„Avem multe necunoscute. Trebuie să analizăm cu adevărat care ar putea fi efectul pe termen lung. Sunt microplasticele unul dintre factorii care contribuie la acest declin?”, se întreabă Yu.
„Nu dorim să speriem oamenii. Dorim să oferim datele științific și să conștientizăm faptul că există multe microplastice. Putem face propriile alegeri pentru a evita mai bine expunerile, să ne schimbăm stilul de viață și să ne modificăm comportamentul”, a adăugat el.
Studiul este publicat în revista Toxicological Sciences.
Pitagora, între matematică și învățăturile despre nemurirea sufletului
Ar putea ficatul să dețină cheia unor tratamente mai bune pentru cancer?
A fost descoperită o mutație genetică rară, nemaivăzută până acum la oameni