Într-o sală plină cu oglinzi te poți vedea întins, comprimat și multiplicat datorită fizicii reflectării oglinzilor. O oglindă reflectă în alta, care la rândul ei reflectă în alta și așa mai departe. Poate părea că acest proces continuă la nesfârșit. Dar pot oglinzile îndreptate unele spre altele să creeze cu adevărat reflexii infinite?
Pot oglinzile îndreptate una spre alta să creeze reflexii infinite? Teoretic, da. Dar imperfecțiunile oglinzilor fac acest lucru imposibil în practică, spun experții. Materialele din care sunt făcute oglinzile moderne, cum ar fi sticla acoperită cu straturi subțiri de argint și aluminiu, absorb mici cantități de lumină la fiecare reflexie.
„Dacă am avea o oglindă perfectă, am avea reflexii infinite”, a explicat Rajesh Menon, profesor de inginerie electrică la Universitatea din Utah (SUA).
„Cu toate acestea, există întotdeauna o mică pierdere la fiecare reflexie, în principal din cauza absorbției. Așadar, după multe reflexii, lumina este complet absorbită și reflexiile se opresc”, explică el. În acest context, o oglindă perfectă nu se referă neapărat la o oglindă care reflectă cea mai frumoasă imagine, ci la una care reflectă 100% din lumină fără a absorbi nimic.
Când oglinzile reflectă lumina înainte și înapoi, ele respectă legea reflexiei, a spus Menon. Conform acestei legi fizice, lumina lovește și se reflectă de pe o suprafață netedă și reflectorizantă la un unghi egal. Acesta este motivul pentru care reflexia ta într-o oglindă de baie arată realist, în timp ce imaginea ta într-o oglindă dintr-un parc de distracții este distorsionată.
Cu toate acestea, aceste reflexii își pierd claritatea în timp. „De fiecare dată când lumina lovește oglinda, nu toată este reflectată, doar 90-98% este reflectată, iar restul este absorbit”, a explicat Julie Bentley, profesoară de optică la Universitatea din Rochester (SUA).
Drept urmare, aceste reflexii devin din ce în ce mai slabe pe măsură ce mai multă lumină este absorbită, până când nu mai rămâne suficientă lumină pentru a vedea o reflexie, a spus Bentley. Acesta este motivul pentru care, când îi faci cu mâna reflexiei tale aflate la o sută de straturi adâncime, poți observa că este foarte dificil să o vezi, notează Live Science.
Cu oglinzi de foarte bună calitate, care absorb o cantitate minimă de lumină, ai putea crea „mii sau zeci de mii de reflexii”, a spus Menon.
În prezent, niciun material pentru oglinzi nu poate reflecta 100% din lumina vizibilă. Cu toate acestea, acest lucru poate fi realizat în condiții foarte specifice pentru o singură lungime de undă (culoare) a luminii, a explicat Menon.
„Acest lucru este de obicei realizat prin anularea luminii transmise printr-un fenomen numit ‘interferență distructivă’”, a spus Menon, referindu-se la lumina care trece printr-un mediu în loc să fie reflectată sau absorbită.
Dacă îți imaginezi o lungime de undă a luminii ca pe o frânghie care oscilează în sus și în jos, atunci acest fenomen apare când două lungimi de undă oscilează în mod exact opus. Cu alte cuvinte, o „frânghie” are un vârf acolo unde cealaltă are o vale. Ca rezultat, ambele mișcări sunt anulate. Acest lucru ajută la maximizarea cantității de reflexie.
Și chiar dacă oglinzile tipice nu sunt reflectoare perfecte, crearea chiar și a câtorva mii de reflexii poate fi un instrument științific important, au spus Bentley și Menon. De exemplu, acest număr mare de reflexii poate fi folosit pentru a crea lasere sau pentru a ajuta panourile solare să absoarbă lumina.
„Captarea luminii în celulele solare subțiri folosește acest fenomen pentru a-i permite luminii să ricoșeze de multe ori, astfel încât probabilitatea ca lumina să fie absorbită crește. Ne dorim ca lumina să fie absorbită pentru a genera electricitate!”, a explicat Menon.
Un joc video popular din anii ’80 a inspirat o invenție surprinzătoare
Test de cultură generală. Cine a calculat viteza luminii?
De ce există atât de multe tipuri de baterii?
Test de cultură generală. Cum este extrasă cofeina din cafea?