Cum este empatia socială influențată de infecții?

Când oamenii sunt bolnavi, empatia socială este mai mică decât atunci când sunt sănătoși. Acest lucru a fost confirmat printr-un studiu realizat de Universitatea Ruhr din Bochum și Universitatea Duisburg-Essen, Germania.

Cercetătorii au investigat „comportamentul de boală”, un proces în care corpul își reorganizează prioritățile biologice în contextul unei infecții acute. Până acum, acesta a fost cercetat în principal în legătură cu retragerea socială și sentimentele de deconectare socială. Dar cum afectează boala empatia socială?

Studiul actual aruncă o nouă lumină asupra legăturilor dintre infecțiile cu inflamație în corp și capacitatea de a simți empatie față de durerea altora. Echipa din Bochum și Essen, care colaborează în cadrul Alianței Universitare Ruhr, și-a publicat concluziile în revista Brain, Behavior and Immunity.

Experimental, diferitele aspecte ale comportamentului de boală pot fi induse prin administrarea de endotoxine bacteriene, pe scurt LPS, de la lipopolizaharide. Cercetătorii din Bochum și Essen au folosit acest mecanism. Aceștia au administrat o doză mică de LPS sau, ca placebo, o injecție cu soluție salină fiziologică la 52 de participante voluntare.

Femeile au fost apoi rugate să evalueze diferite interacțiuni sociale. Li s-au arătat imagini cu femei care se aflau în durere somatică sau psihologică sau într-o interacțiune emoțională neutră cu un partener de sex masculin.

Ce au descoperit oamenii de știință despre empatia socială în caz de boală?

„Rezultatele ne-au surprins. În timp ce empatia față de durerea somatică a fost în mare parte aceeași în grupul LPS și în cel placebo, a existat o reducere semnificativă a empatiei față de durerea psihologică la subiecții expuși la LPS”, explică Vera Flasbeck, autoare principală, de la Spitalul Universitar LWL din Bochum. În studiu, inflamația acută a dus astfel la o reducere a empatiei oamenilor față de durerea psihologică a altora.

„Noi presupunem că reducerea empatiei servește pentru a economisi energie în ceea ce privește implicarea socială în perioadele de boală”, explică prof. dr. Martin Brüne, de la Spitalul Universitar LWL din Bochum, care a supervizat studiul împreună cu profesorii Manfred Schedlowski și Harald Engler, de la Institutul de Psihologie Medicală și Imunobiologie Comportamentală de la Facultatea de Medicină a Universității Duisburg-Essen.

Schedlowski adaugă că subiectul poate fi de interes general, mai ales în contextul recentei pandemii COVID-19: „Rezultatele pot avea relevanță socio-politică. De exemplu, cum afectează o senzație generală de boală luarea deciziilor, de exemplu în legătură cu deciziile politice?”.

Și un alt aspect a stârnit interesul de cercetare al echipei inter-universitare. Studiile anterioare au arătat că indivizii cu boli infecțioase sunt evitați de membrii grupului social, dar uneori sunt și îngrijiți, scrie Medical Xpress.

„Acest comportament depinde probabil de gradul de relație. Prin urmare, ar fi extrem de interesant să se evidențieze în studiile viitoare diferențele în empatie față de durerea psihologică și somatică în raport cu atașamentul și familiaritatea”, spun Brüne și Schedlowski.

Vă recomandăm să citiți și:

Clipitul nu doar umezește ochii, dar și crește puterea semnalului vizual, arată un nou studiu

Cum ajung microplasticele din intestin spre alte organe?

Activitatea fizică reduce stresul din creier și riscul de boli cardiovasculare

De ce unii oameni simt că sunt priviți deși nu este nimeni în jur?