Sintagma „o viață de singurătate” poate evoca imagini ale unui calendar social aglomerat, asemănător cu cel din serialul „Totul despre sex” („Sex and the City”), plin de întâlniri și de drame. Dar cercetătorii de la Universitatea din Toronto (Canada) spun că cele mai multe persoane singure sunt de fapt introvertite, departe de stereotipurile extravertite pe care le vedem adesea reprezentate în filme și la televizor. Ce informații poate dezvălui tipul de personalitate despre relații?
Cercetătorii dezvăluie modul în care tipul de personalitate, în special cât de extravertită, conștiincioasă și nevrotică este o persoană, prezice cine este mai probabil să fie singur sau într-o relație.
Studiul este publicat în Personality and Social Psychology Bulletin,
Aceasta este una dintre multiplele legături dintre personalitate, starea de bine și statutul relațional descrise în cercetare.
„Pe măsură ce ratele de căsătorie scad și mai mulți oameni trăiesc singuri, studiul nostru contribuie la o imagine mai complexă a vieții de singurătate, care merge dincolo de stereotipul înșelător al persoanei singure nefericite”, spune autoarea principală, Elaine Hoan, doctorandă în laboratorul lui Geoff MacDonald, profesor în cadrul departamentului de psihologie de la Facultatea de Arte și Științe.
„În timp ce, în medie, oamenii aflați în relații sunt mai mulțumiți de viața lor decât cei singuri, există mulți oameni singuri fericiți; relațiile nu au un rol atât de mare în satisfacția generală a vieții pe cât s-ar crede. Am descoperit că personalitatea, mai mult decât statutul relațional, determină cine este fericit cu viața sa și cine nu”, spune cercetătoarea.
Pentru studiu, oamenii de știință au recrutat peste 1.800 de participanți cu vârste cuprinse între 20 și 59 de ani care au fost fie singuri de cel puțin șase luni, fie într-o relație de cel puțin șase luni. Participanții au completat un set de chestionare care măsura personalitatea, satisfacția cu statutul relațional, satisfacția sexuală și satisfacția cu viața pentru a descoperi modul în care tipul de personalitate afecteazăinfluențează starea de bine în contextul statutului relațional.
Pentru măsurarea personalității, Hoan a folosit modelul „Big Five”, care se concentrează pe următoarele trăsături: extraversiunea ( persoană sociabilă și energică), amabilitate (înțelegătoare și respectuoasă), conștiinciozitatea (productivă și de încredere), nevroticismul (anxioasă și deprimată) și deschiderea (curioasă și creativă).
Poziția unde se afla o persoană pe scara introversiune-extraversiune era mai puternic legată de faptul dacă aceasta era singură sau într-o relație, notează Phys.org.
„Într-o lume care li se adresează extraverților, introvertiții sunt reprezentați greșit ca fiind asociali. Realitatea este că introvertiții se bucură de timpul și de independența lor și se pot regla emoționa, adică, își pot gestiona reacțiile la sentimentele lor de singurătate. Deci, un introvertit poate prefera mai mult să fie singur decât să fie într-o relație”, spune Hoan.
„Pe de altă parte, extraverții sunt mai fericiți decât introverții în general, indiferent dacă sunt singuri sau nu, iar introversia face mai dificilă intrarea într-o relație pentru că introvertiții nu se găsesc în situații sociale atât de des. Alte cercetări existente sugerează, de asemenea, că aflarea într-o relație poate face ca o persoană să fie mai extravertită, prin creșterea încrederii și lărgirea cercului lor social”, explică cercetătoarea.
Oamenii de știință au descoperit, de asemenea, conexiuni notabile, deși mai slabe, cu trăsăturile de conștiinciozitate și de nevroticism. Persoanele singure erau mai puțin susceptibile să se identifice cu descriptori precum „ține lucrurile ordonate și curate” și „termină lucrurile” și au fost mai de acord cu expresii ca „poate fi tensionată”, „se simte adesea tristă” și „este temperamentală”.
„Persoanele conștiincioase sunt mai susceptibile să fie orientate spre obiective, în special către obiective tradiționale precum găsirea unui loc de muncă și căsătoria, precum și să prezinte o puternică etică a muncii, astfel încât acest lucru poate contribui la dorința și la capacitatea lor de a începe și de a se angaja într-o relație romantică,” spune Hoan.
„Simptomele depresive precum tristețea și lipsa de energie pot face mai dificilă urmărirea și menținerea unei relații, în timp ce sprijinul emoțional pe care îl primești într-o relație romantică ar putea reduce aceste simptome”, adaugă ea.
În continuare, Hoan va cerceta fericirea în rândul persoanelor căsătorite versus necăsătorite. Ea speră ca munca ei să continue să conteste concepțiile greșite ale societății despre cum sunt oamenii și cum aleg să își trăiască viața, fie într-o relație sau nu.
„Există o stigmă asociată cu a fi singur, oamenii spun ‘Ai fi mai fericit dacă ai fi într-o relație, așa că de ce nu ești?’, deși acest lucru nu este neapărat adevărat pentru toată lumea. Sper că ceea ce învață oamenii din cercetarea noastră este ideea că nu trebuie să fii cine nu ești, doar fii tu însuți”, spune cercetătoarea.
Tinerii de azi sunt mai puțin fericiți decât generațiile mai în vârstă
De ce sunt speciali oamenii care vorbesc mai multe limbi?
Dieta keto amână evoluția bolii Alzheimer la șoareci
Iată de ce simțim nevoia să mergem la toaletă în timpul nopții